Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre tinerii români preferă schimbarea şi ideile noi. Cei mai deschişi spre nou sunt cei din mediul urban şi cu studii superioare

Cercetarea a fost realizată la solicitarea grupului Greens/EFA din Parlamentul European și analizează opiniile tinerilor din România în legătură cu teme sociale, economice și politice care le influențează viața. Printre subiectele evaluate de sondaj se numără prioritățile tinerilor în raport cu agenda politică europeană, orientarea politică a acestora, accesul la piața muncii, fenomenul migrației, dificultățile întâmpinate de studenți, accesul la locuire, sănătatea mintală și sănătatea reproductivă.

Potrivit rezultatelor sondajului, 60,6% dintre respondenți susțin schimbarea și ideile noi, în timp ce 36,7% preferă lucrurile așa cum sunt și tradițiile, iar 2,7% nu știu sau nu au răspuns.

Datele arată diferențe semnificative între diferite categorii sociale. Susținerea pentru schimbare este mai ridicată în rândul femeilor, al persoanelor cu educație superioară, al locuitorilor din București și din marile orașe, precum și în rândul celor cu venituri ridicate.

În schimb, preferința pentru tradiții și pentru menținerea situației actuale este mai puternică în rândul tinerilor cu educație primară, al celor din mediul rural și al persoanelor cu venituri mai scăzute.

Alte articole

Românii se tem mai mult de scumpiri decât de război. Carburanții și energia, principalele îngrijorări

Sondaj în Republica Moldova. 44% din cetățenii din țară ar vota în favoarea unirii cu România. Sprijinul pentru unire este mai ridicat în diaspora

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că rezultatele sondajului indică o orientare generală a tinerilor către modernizare, dar și existența unor diferențe importante între grupurile sociale.

„Tinerii exprimă o orientare majoritară către schimbare, ceea ce indică un potențial ridicat de acceptare pentru proiecte politice sau sociale care promit reformă și modernizare. Totuși, această deschidere nu este uniform distribuită: ea este mult mai puternică în mediile urbane, în rândul celor cu educație mai ridicată și al persoanelor cu securitate economică mai mare, sugerând că experiența directă a oportunităților sociale crește apetitul pentru noutate. În schimb, orientarea mai tradițională se concentrează în zonele rurale, în rândul tinerilor cu resurse limitate și educație scăzută, unde schimbarea este percepută mai degrabă ca risc decât ca oportunitate. În esență, clivajul nu este unul cultural pur, ci reflectă mai ales diferențe structurale de capital economic, educațional și de expunere la modernitate”, a explicat Ștefureac.

Metodologia sondajului

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea grupului Greens/EFA din Parlamentul European.

Datele au fost colectate în perioada 20 octombrie – 5 noiembrie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe baza unui eșantion simplu, stratificat, de 1.100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta între 18 și 35 de ani, în funcție de criterii socio-demografice precum sexul, vârsta și ocupația.

Marja maximă de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

Citeşte şi: Primăria Sectorului 3 pregătește modernizarea completă a trei piețe de cartier