Peste trei sferturi dintre români (76,4%) cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 18,5% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. 5,1% nu știu sau nu răspund. Procentul celor pesimiști cu privire la direcția țării este în creștere față de sondajele precedente, realizate de Inscop Research la comanda Fundatiei Konrad Adenauer (72,8% în martie 2019, 71,6% în ianuarie 2019, 73,4% în noiembrie 2018).
Peste jumătate dintre respondenți (54,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 30,6% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 14,8%. Față de lunile anterioare, se menține tendința de creștere a optimismului cu privire la direcția în care se îndreaptă lucrurile în Europa, respectiv de scădere a pesimismului. Astfel, procentul celor care cred că Europa se îndreaptă în direcția bună a crescut gradual de la 41,2% în noiembrie 2018 la 46,7% în martie 2019, depășind 50% în sondajul curent.
Majoritatea românilor apreciază ca fiind rea sau foarte rea atât situația economică actuală a României (76%), cât și situația din sistemul educațional (78,3%) sau cea din sistemul de sănătate (83%).
Puțin peste jumătate dintre români (51%) consideră că situația securității României este foarte bună sau bună, 38% că este rea sau foarte rea, în timp ce 11% nu știu sau nu răspund.
54,3% evaluează siguranța personală și a familiei ca fiind bună și foarte bună, iar aproximativ 40% ca fiind rea sau foarte rea.
În topul îngrijorărilor legate de situația României se numără: nivelul corupției (84,2% dintre respondenți se declară mult sau foarte mult îngrijorați de acest aspect), diferențele dintre oamenii bogați și oamenii săraci (73,7%), degradarea mediului înconjurător (72,2%), starea economiei naționale (70,6%), posibilitatea unui conflict armat în zonă (44%).
Puțin peste jumătate (51,8%) dintre respondenți apreciază că situaţia financiară actuală a familiei lor este bună sau foarte bună. 40,7% sunt de părere că situația financiară a familiei lor este proastă, 3,2% foarte proastă, în timp ce 4,3% nu știu sau nu răspund.
Armata este instituția internă în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 67,9% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție (față de 68,1% în martie, respectiv 64,1% în luna ianuarie). Urmează Biserica cu 56,8% (55,1% în martie 2019, respectiv 54,5% în luna ianuarie), Academia Romana cu 45,5% (instituție măsurată pentru prima oară) și Poliția cu 41,6% (43,2% în martie, respectiv 41,2% în ianuarie). 41,2% dintre români au încredere multă și foarte multă Președinție (față de 38,2%în martie, respectiv 39,1% în ianuarie). În presă își exprimă încrederea 27,3% dintre cei intervievați (față de 29,2% în martie, 27,7% în ianuarie). Pe următoarele poziții se situează Curtea Constituțională cu 22,7% (față de 21,9% în martie, 18,4% în ianuarie) și Guvernul cu 12,4% (față de 13,8% în martie, 12,8% în ianuarie). Clasamentul încrederii în instituțiile interne este încheiat de partidele politice, cu 8,9% încredere multă și foarte multă (față de 11,3% în martie, 11,8% în ianuarie) și Parlament, cu 9,8% încredere multă și foarte multă (față de 11,2% în martie, 9,8% în ianuarie).
Pe prima poziție în topul încrederii în instituțiile internaționale se situează NATO, cu 56,1% încredere multă și foarte multă (față de 52,4% în martie, 49,9% în ianuarie), urmat de Uniunea Europeana (UE) cu 55,3% (față de 49,6% în martie, 47,8% în ianuarie) și ONU cu 52,5%.
facebook
twitter
