Sondaj IPP: 85% dintre români cred că Parlamentul este instituţia unde conflictul de interese este cel mai răspândit

Sondajul de opinie prezentat în cadrul evenimentului  indică o percepție publică mai degrabă critică la adresa clasei politice cu privire la situația curentă, corupția fiind principala problemă cu care se confruntă țara noastră (72%), în timp ce disponibilitatea de a sesiza un conflict de interese rămâne relativ scăzută, în condițiile în care aproape 40% dintre respondenți spun că nu ar sesiza un conflict de interese către instituțiile abilitate, pentru că nu ar ajuta cu nimic (32%) sau le-ar crea probleme (31%).

Cu toate acestea, toți participanții la discuții au insistat asupra importanței conștientizării și a educării în continuare în direcția unei corecte înțelegeri a fenomenului, respectiv a impactului pe care acesta îl poate avea în societate, mai ales atunci când implică cheltuirea banului public. Acest lucru a fost punctat și de reprezentantul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, Dominic Dumitru, care a vorbit despre importanța clarificării la nivel de reglementare și de practică a conflictelor de interese în achizițiile publice.

– 86% dintre persoanele chestionate susțin că nu ar vota pentru un primar cercetat pentru conflict de interese, în timp ce 43% susțin că persoana care se află într-un conflict de interese ar trebui demisă din funcție, iar 36% consideră că pentru același lucru persoana ar trebui trimisă în judecată. Doar 11% spun că, în această situație, persoana ar trebui să fie sancționată administrativ.

– Dacă ar cunoaște un caz de conflict de interese, 53% dintre respondenți susțin că ar comunica despre el persoanei sau instituției abilitate. Dintre aceștia, 48% s-ar adresa ANI sau DNA și tot 48% s-ar adresa conducerii instituției. Dintre cei care nu ar sesiza cazul nimănui, spun că nu ar face acest lucru pentru că nu ar ajuta la nimic (32%), pentru că acest lucru le-ar crea probleme (31%) sau pentru că nu este responsabilitatea lor (22%).

Alte articole

Cristian Popescu Piedone are interdicţie timp de trei ani la funcţii publice

Câţi ani trebuie să munceşti, fără să cheltui un leu, pentru a strânge bani de un apartament. Două camere în Bucureşti costă cel puţin 100.000 de euro

– Aproape două treimi dintre respondenți consideră că cele mai frecvente cazuri de conflicte de interese sunt întâlnite în rândul instituțiilor de la nivel central (guvern, parlament, ministere, agenții), iar aproape o treime cred că fenomenul este mai răspândit în rândul instituțiilor locale (primării, consilii locale, consilii județene).

– Dintre instituțiile evaluate nominal în cadrul cercetării, cele în rândul cărora conflictul de interese este cel mai răspândit, în opinia respondenților, sunt: Parlamentul (86%), Guvernul (85%) și Primăriile (78%). La capătul clasamentului se află școlile (34%), Biserica (37%) și mediul privat (40%).

– 55% dintre respondenți spun că au auzit de Agenția Națională de Integritate. Dintre aceștia, 50% au o părere bună sau foarte bună despre activitatea ANI, iar 34% au multă sau foarte multă încredere în această instituție. 67% dintre cei care au auzit de ANI consideră că atât activitățile de educare și prevenire a conflictului de interese, cât și sancționarea conflictului de interese sunt la fel de importante, iar ANI ar trebui să acorde importanță amândurora.

Sondajul poate fi vizualizat aici.

„În urmă cu exact 10 ani intra în vigoare legea de înființare a Agenției Naționale de Integritate iar după un deceniu de experiență în ceea ce privește asigurarea exercitării funcțiilor publice în condiții de integritate, considerăm ca viitorul instituției constă în dinamizarea eforturilor pe palierele prevenției si educației, mai ales în zona conflictelor de interese”, a precizat în debutul conferinței Bogdan Stan, Președintele ANI.

De asemenea, Adrian Moraru, Directorul IPP, a menționat faptul că “una dintre cele mai sensibile zone în care se manifestă conflictul de interese este reprezentată de achizițiile publice, iar proiectul derulat de IPP în parteneriat cu ANI își propune să aducă o abordare nouă în ceea ce privește lupta anticorupție în România, printr-o mai mare atenție acordată întăririi capacității administrative a sistemului de integritate, prin identificarea timpurie a ariilor de risc și prevenire a conflictelor de interese printr-o serie de instrumente dezvoltate de cei doi parteneri și instituționalizate ca proceduri interne de lucru la nivelul Agenției”.