SONDAJ IRES: 55% dintre români cred că direcţia în care merge ţara este bună după alegerile prezidenţiale

Întrebaţi dacă în România lucrurile merg în direcţia bună sau într-o direcţie greşită, 55% din respondenţi au spus că direcţia este bună, 34% – direcţia este greşită, 10% – nu ştiu, iar 1% – nu răspund.

Potrivit IRES, la câteva zile de la organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale şi de la anunţarea câştigătorului, proporţia respondenţilor care consideră că lucrurile în România merg într-o direcţie bună este semnificativ mai ridicată decât media înregistrată de-a lungul ultimului an.

Alte articole

Sondaj IRES: 2025, un an al rezistenței, nu al progresului, în percepția românilor

Studiu IRES, la comanda Q Magazine: „Sănătatea mintală în era digitală”. Ce sunt nomofobia, cybercondria, doomscrolling-ul sau anhedonia, afecţiunele de care nu ştim, dar pe care le avem cu toţii

Înainte de campania electorală erau de această părere 24% dintre respondenţi, în timp ce, în acest moment, proporţia celor care consideră că lucrurile merg în direcţia bună este de 55%, arată IRES.

Această proporţie este similară celei a respondenţilor care declară că, atunci când se gândesc la viitor, sunt mai degrabă optimişti (53%), adaugă sursa citată.

Documentul relevă că proporţia optimiştilor nu creşte semnificativ comparativ cu perioada de dinaintea alegerilor, cu toate că percepţia privind direcţia bună a ţării este declarată de un număr semnificativ mai ridicat al persoanelor intervievate.

Persoanele de vârstă medie, între 35 şi 64 de ani, tind să considere în proporţie mai ridicată cum că lucrurile în România merg într-o direcţie bună, comparativ cu persoanele mai tinere sau mai în vârstă.

Tinerii sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie greşită în cea mai ridicată proporţie – 52,4%, doar 40,6% considerând că direcţia este bună.

Persoanele cu studii medii, de asemenea, sunt cele mai pesimiste în aprecierea direcţiei în care merg lucrurile în ţară, iar cele cu studii elementare sunt cele mai optimiste. La fel, respondenţii din mediul rural şi cei din Transilvania şi Banat declară într-o proporţie mai ridicată că lucrurile merg în direcţia bună.

Votanţii lui Klaus Iohannis sunt de părere că lucrurile merg în direcţia bună în proporţie mai ridicată cu 25% decât cei ai lui Victor Ponta.

Întrebaţi dacă în general sunt optimişti, pesimişti sau rezervaţi când se gândesc la viitor, 53% dintre români au declarat că sunt optimişti, 34% sunt rezervaţi, 12% sunt pesimişti, iar 1% nu ştiu/nu răspund.

Respondenţii sub 50 de ani tind să fie mai optimişti în ceea ce priveşte viitorul, în timp ce aceia trecuţi de această vârstă tind să fie rezervaţi în proporţie mai ridicată. Proporţia pesimiştilor este similară în rândul tuturor categoriilor de vârstă.

Cu cât sunt mai educaţi, cu atât respondenţii tind să fie mai rezervaţi atunci când se gândesc la viitor, cea mai ridicată proporţie a pesimiştilor, dar şi a optimiştilor, regăsindu-se în rândul persoanelor cu studii elementare.

Moldovenii sunt pesimişti în proporţie de 17,6%, în timp ce ardelenii în proporţie de 6,5%. Aceştia din urmă sunt cei mai optimişti dintre români în acest moment.

Votanţii lui Klaus Iohannis sunt optimişti cu privire la viitor în proporţie mai ridicată cu 12% decât votanţii lui Victor Ponta.

IRES declară că principalul efect al alegerilor prezidenţiale este creşterea optimismului, dar mai ales a indicatorului global privind direcţia în care se îndreaptă ţara.

În general ”această stare euforică” resimţită la nivel societal se resoarbe în două trei luni, după trecerea sărbătorilor, susţine sursa citată.

Sondajul a fost realizat în perioada 20 noiembrie 2014. Volumul eşantionului: 1.338 subiecţi cu vârsta de peste 18 ani; tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la populaţia cu drept de vot rezidentă în România; reprezentativitate: eroare maximă tolerată ą2,7%; metoda: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).