Întrebaţi dacă, după ce unele voci din cadrul PNL au cerut demisia lui Victor Ponta din funcția de Premier pentru a fi instalat un guvern PNL, ar fi de acord cu acest lucru, pentru schimbare, sau în dezacord, pentru că nu e bine ca un partid să aibă toată puterea, 62% dintre românii care au răspuns sunt de acord cu menţinerea actualului Guvern condus de Victor Ponta. Doar 32% dintre respondenţi îşi doresc schimbarea, 5% nu ştiu, iar 1% nu răspund. 

Alte Articole

Cristina Spătar, dată afară din casă chiar de Moș Nicolae, ...

Mihai Tudose, răspuns pentru Sighiartău: Bate câmpii, plimbă ...

Vești bune pentru profesori. Cu cât se vor mări salariile ...

Schimbarea guvernului este susţinută în proporţie de 20,7% de respondenţi cu vârsta de peste 65 de ani şi de 43,9% de respondenţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani. Moldova este regiunea în care această idee are cei mai puţini susţinători – 24,6%, comparativ cu o medie de aproximativ 33% în celelalte regiuni ale ţării.

Votanţii lui Klaus Iohannis sunt de părere că ar trebui instalat un guvern PNL în proporţie de 48,9%, comparativ cu votanţii lui Victor Ponta, care susţin acelaşi lucru în proporţie de 6,4%.

Pe de altă parte, IRES arată că sociologii au observat că, după alegeri, o parte dintre cei care au fost de partea ”pierzătorului” se mută la învingător, iar declaraţiile retroactive privind prezenţa la vot demonstrează o exagerare.

După ce Iohannis a câştigat alegerile, a început să se dezvolte un entuziasm de masă, adaugă IRES. Astfel, 10% dintre votanţii lui Victor Ponta declară că au votat Klaus Iohannis, procentul învingătorului ajungând la 66%. În cadrul aceluiaşi mecanism de prezentare, românii declară că au fost la vot într-o proporţie de 92%.

În 2004, la turul al II lea, la o prezenţă de 55%, supra-raportarea din declaraţii a fost de 77%, iar în 2009, de la o prezenţă de 57% în ţară, prezenţa din declaraţii a ajuns la 85%.

Sondajul a fost realizat în perioada 20 noiembrie 2014. Volumul eşantionului: 1.338 subiecţi cu vârsta de peste 18 ani; tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la populaţia cu drept de vot rezidentă în România; reprezentativitate: eroare maximă tolerată ą2,7%; metoda: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).