SONDAJ – Mai mult de jumătate dintre români cred în corectitudinea alegerilor din acest an

Peste o treime consideră însă că alegerile vor fi organizate mai degrabă în mod incorect, cel mai mare procent de respondenţi care nu cred în corectitudinea scrutinului, 41%, înregistrându-se în cazul alegerilor parlamentare.

57.8% dintre români cred că alegerile europarlamentare şi locale de anul acesta vor fi organizate mai degrabă în mod corect, 38.2% că vor fi organizate mai degrabă în mod incorect, iar 4% nu ştiu sau nu răspund.

Alegerile prezidenţiale

58.1% dintre respondenţi cred că alegerile prezidenţiale de anul acesta vor fi organizate mai degrabă în mod corect, 37.6% că vor fi organizate mai degrabă în mod incorect, iar 4.3% nu ştiu sau nu răspund.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alegerile parlamentare

Cât priveşte alegerile parlamentare de anul acesta, 54.5% dintre cei intervievaţi cred că acestea vor fi organizate mai degrabă în mod corect, 41% că vor fi organizate mai degrabă în mod incorect, iar 4.5% nu ştiu sau nu răspund.

Alte articole

EXCLUSIV Traian Băsescu afirmă că și Ilie Bolojan este „șobolan”: A fost în alianță cu PSD și dintr-o dată descoperă șobolanii, dar el a fost în cușca cu șobolani până acum

EXCLUSIV Traian Băsescu, despre partidul aflat în centrul jocului politic actual: „Poate să facă majoritate”

Cred că alegerile de anul acesta, indiferent de tipul lor – locale, europarlamentare, prezidenţiale, parlamentare – vor fi organizate în mod corect, mai ales votanţii PSD-PNL şi ai ADU, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din rural şi angajaţii la stat. Sunt de părerea contrarie mai ales în proporţii mai mari decât media populaţiei în special votanţii AUR, tinerii sub 30 de ani, cei cu un venit mai redus şi locuitorii din Bucureşti.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 25 mai 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu despre candidatura la prezidențiale: „Trebuie prima oară să vedem ce vor românii”