Sorin Grindeanu, despre abuzul în serviciu: Aşteptăm motivarea CCR, după care facem transparent un proiect de lege de necontestat

Întrebat dacă se intenţionează stabilirea unui prag la abuzul în serviciu prin ordonanţă de urgenţă sau printr-un proiect de lege trimis Parlamentului, premierul a răspuns: „Eu cred că lucrurile sunt cât se poate de clare, nu voi intra pe conţinut, că nu e treaba mea. Repet ceea ce v-am spus si spun de foarte mult timp. Acest proiect de lege – nu ordonanţă, nu altceva – care va primi avizul Guvernului trebuie să se refere strict la deciziile Curţii Constituţionale. (…) În forma aceasta va fi”.

Grindeanu a precizat că a avut o discuţie pe acest subiect cu Tudorel Toader.

„A existat şi există o decizie CCR de ieri, care se referă la modificări ale Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Părerea dânsului, pe care o împărtăşesc, este să aşteptăm să vedem motivarea şi să ţinem cont de deciziile CCR”, a continuat premierul.

Întrebat dacă va fi stabilit un prag valoric pentru abuzul în serviciu, Sorin Grindeanu a insistat că Executivul va aştepta motivarea CCR şi va ţine cont de decizia Curţii, care este obligatorie.

Alte articole

Judecătoarea CCR Iulia Scântei recunoaște că nu are explicații clare pentru anularea alegerilor: ”Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”

Raportul de la Departamentul de Stat al SUA nu critică Curtea Constituțională. O nouă campanie de dezinformare în legătură cu CCR

Liviu Dragnea: Curtea Constituţională spune foarte clar că trebuie stabilit un prag pentru abuzul în serviciu

În ceea ce priveşte proiectul de lege prin care se vor pune în aplicare deciziile CCR, premierul a spus: „În primul rând, s-a lucrat şi a fost în dezbatere publică un proiect al legii de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, în concordanţă cu deciziile CCR. Ceea ce am discutat ieri şi mi-a transmis domnul ministru este faptul că trebuie să se ţină cont de toate deciziile CCR, aşteptăm să vedem motivarea. Eu cred că procedura corectă e proiect de lege avizat, lucrat la MJ, prin dezbatere ă, transparent, asumat de Guvern şi trimis către Parlament”.

Chestionat dacă vrea să spună că decizia privind instituirea unui prag va fi luată după ce se publică motivarea CCR, Sorin Grindeanu a replicat: „Eu am văzut ieri un comunicat al CCR în care spune că e necesar acest prag, nu vreau să speculez, nu sunt specialist în Drept. Am încredere că cei de la Ministerul Justiţiei vot ţine cont de decizia CCR. E obligatoriu”.

În legătură cu termenul în care ar urma să fie elaborat proiectul de lege, premierul a declarat: „Haideţi să aşteptăm publicarea acestei decizii, după care se intră într-un proces. Aici insist ca acest proces de consultare să fie cât se poate de transparent, de deschis, astfel încât proiectul acestei legi să fie unul de necontestat”.

Ministerul Justiţiei a precizat că, urmare a deciziei de marţi a Curţii Constituţionale a României (CCR) referioare la abuzul în serviciu, această infracţiune urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric, invocând faprul că deciziile CCR sunt obligatorii şi au valoare numai pentru viitor.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat marţi seară  că decizia Curţii Constituţionale legate de pragul valoric pentru abuzul în serviciu impune Parlamentului şi Guvernului să introducă acest prag, Dragnea apreciind că aceia care au ieşit în stradă să protesteze faţă de OUG 13/2017 „s-au revoltat pe baza unor minciuni”.

„CCR a rămas consecventă, din punctul meu de vedere. Prin decizia de astăzi, a bolduit practic prima decizie care, să zicem voit sau nu, era înţeleasă greşit. Toată discuţia s-a învârtit în jurul acelui prag nenorocit de la abuzul în serviciu şi, bineînţeles, a fost construcţia făcută că acea ordonanţă a fost dată pentru mine. S-a spus asta în România şi în Europa şi America. Curtea vine şi spune încă o dată şi spune mult mai clar şi explicit că Parlamentul este obligat să stabilească un prag valoric şi intensitatea vătămării”, a declarat Liviu Dragnea.

El a afirmat că, deşi nu este supărat pe cei care au luat parte la protestele antiguvernamentale din februarie, manifestaţiile au fost generate de denaturarea deliberată, în unele cazuri, a realităţii. „S-au revoltat pe baza unor minciuni. Nu sunt supărat pe cei care au ieşit (…) A fost un exemplu foarte clar de manipulare”, a mai spus Dragnea.

Curtea Constituţională a judecat, marţi, excepţia de neconstituţionalitate depusă de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, Guvernul cerând Curţii să respingă ca inadmisibilă solicitarea fostei soţii a liderului PSD, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu.

CCR a respins excepţia invocată de Bombonica Prodana privind abuzul în serviciu UPDATE

Curtea Constituţională a explicat, într-un comunicat de presă, că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, reiterând astfel considerentele din decizia 405/2016, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică.

„Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensităţii vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de „abuz în serviciu”, cu aplicarea principiului „ultima ratio”, astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină şi jurisprudenţă (inclusiv cea a Curţii Constituţionale), aceste circumstanţieri fiind necesare delimitării răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Totodată, Curtea a reţinut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanţa constituţională nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu”, se arată în comunicatul de presă transmis de Curtea Constituţională.

De asemenea, judecătorii constituţionali precizează, la fel ca în decizia 405/2016, că ” dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.