Sorin Oprescu află miercuri dacă se reface ancheta în dosarul său: Îmi doresc să dezlipesc această etichetă

Miercuri este primul termen pe fond al procesului în care edilul suspendat al Capitalei este acuzat de DNA pentru luare de mită.

Acesta este termenul în care magistraţii decid dacă Sorin Oprescu va fi judecat în 2016 în procesul său sau dacă dosarul său se va întoarce la DNA pentru refacerea anchetei, potrivit România TV.

La termenele de cameră preliminară, avocaţii edilului suspendat au depus mai multe documente, iar principala solicitare pe care au avut-o, a fost aceea de refacere a anchetei cu alte probe şi declaraţii.

Citeşte şi: Sorin Oprescu conducea din 2013 grupul ce urmărea LUAREA de MITĂ. Cine erau „secunzii” săi

Alte articole

Declarațiile cutremurătoare ale tatălui Aliciei, tânăra ucisă cu sânge rece în Bihor: „Un cioban, recidivist criminal, mi-a executat fiica!”. Ce spun medicii

Rupere de nori, este cod galben de inundații. Avertismentul ANM pentru aceste județe, orașul acaparat deja de ploi torențiale

„Să fiu sănătos, în primul rând. Să termin cu eticheta asta, să încerc să dezlipesc eticheta asta”, a răspuns Oprescu jurnaliștilor, la intrarea în Tribunalul București, întrebat ce își dorește pentru noul an.

Totodată, întrebat cum consideră că a gestionat actualul primar interimar, Răzvan Sava, problema căldurii din Capitală, Oprescu a răspuns:

„Nu știu cât de bine a gestionat. Știu doar că șapte ani de zile nu au existat problemele astea cu eforturile și cu încercarea de a rezolva problema asta care vine din ’95, cu niște datorii aberante care reprezintă penalități la penalități„, a adăugat edilul suspendat.

Oprescu a fost inculpat de DNA, inițial, pentru luare de mită, după care procurorii au extins urmărirea penală pentru spălare de bani, abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat.

Potrivit DNA, în perioada 2013 — 2015, un grup bine organizat, la care a aderat și Sorin Oprescu, a înființat în administrația locală din municipiul București un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituțiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat din execuția acelora, cu titlu de mită, unor factori de decizie din cadrul aparatului primarului.