Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la şase luni de închisoare. Omul de afaceri a făcut recurs

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost găsit vinovat de infracţiunea de şantaj. El era acuzat că i-a cerut lui Sebastian Ghiţă taxă de protecţie lunara de 200.000 euro, în afara contractului de management pe care Sebastian Ghiţă îl avea cu Realitatea Media SA. Un apropiat al lui Vântu, Ion Ilie Cezar, a primit şi el o pedeapsă cu închisoarea de cinci luni, în acelaşi dosar.

Deciziile au fost luate de Judecătoria Sectorului 1 şi pot fi atacate cu recurs.

Omul de afaceri Sebastian Ghiţă, fost manager al Realitatea TV, a declarat vineri că acesta nu este un proces al lui contra lui Sorin Ovidiu Vîntu. „Nu este un proces al meu contra domnului Vântu, acuzatorul este Parchetul”, a spus Sebastian Ghiţă pentru Mediafax.

Întrebat dacă este mulţumit de decizia luată de Judecătoria sectorului 1, Sebastian Ghiţă a spus că „pedepsele sunt cele prevăzute de lege”. „Cred că astfel de fapte şi acţiuni nu-şi au locul în mediul de afaceri din România şi sunt convins că domnul Vântu se va abţine de la a mai participa la alte acţiuni cu iz penal”, a mai spus Sebastian Ghiţă.

Alte articole

Suma de 800 de lei aferentă voucherelor de vacanță poate fi utilizată și fracționat, dar completarea unei declarații false se sancționează conform Codului penal

Țara cu cele mai ciudate legi de pe glob. Poți intra la închisoare dacă nu îți plimbi câinele suficient. Minciuna, considerată mai gravă decât violența fizică

În 23 mai 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar au fost trimişi în judecată, în stare de arest, pentru şantaj, de către procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit acuzării, în perioada martie – aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate.

Concret, constrângerea a fost realizată de către inculpaţi, prin ameninţarea cu uciderea părţii vătămate, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice. Mijloacele întrebuinţate, datorită succesiunii presiunilor exercitate, au fost de natură să creeze temere părţii vătămate, astfel încât aceasta a remis suma de 150.000 de euro. Prin intermediul inculpatului Ion Ilie suma de bani urma să ajungă la inculpatul Vîntu în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, fiind urmărit de ambii inculpaţi, care ar fi beneficiat de acest avantaj ilicit.

În acest dosar, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ilie Cezar au fost arestaţi preventiv în 29 aprilie 2011, iar în 16 iunie eliberaţi de o instanţă a Tribunalului Bucureşti, care a motivat hotărârea prin faptul că „notorietatea negativă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, în lipsa unor condamnări definitive pentru faptele imputate, nu-l poate priva de dreptul legitim de a fi liberat provizoriu în cursul procesului penal, iar măsura arestului preventiv nu numai că nu se mai justifică, dar este şi excesivă”.

În 8 noiembrie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu a fost arestat preventiv iar, alături de alte nouă persoane, printre care şi Liviu Luca, într-un alt dosar, cel privind delapidarea Petromservice.

Vîntu şi ceilalţi inculpaţi în acest dosar au fost eliberaţi din arest în acest dosar, în 14 noiembrie 2011, de un complet de trei judecători de la Curtea de Apel Bucureşti.

Judecătorii au susţinut, în motivarea deciziei de eliberare, că arestarea lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a celorlalte persoane cercetate în cazul delapidării Petromservice ar fi dus la situaţia absurdă în care ar fi reprezentat pericol în acest caz, dar nu şi în celelalte dosare în care sunt acuzaţi.

Într-un alt dosar, Vîntu este judecat pentru favorizarea fostului director Gelsor, Nicolae Popa, adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea Fondului Naţonal de Investiţii.