Sorina Pintea, bilanţ după 11 luni de mandat. Lipsa unor medicamente din spitale este cauzată în mare parte de un management defectuos

Sorina Pintea a prezentat, marţi, într-o conferinţă de presă, bilanţul activităţii celor 11 luni de la preluarea portofoliului Sănătăţii.

„În cele 11 luni de mandat, politicile de sănătate şi măsurile aplicate în domeniul sănătăţii au vizat, conform Programului de guvernare, soluţii pentru asigurarea unui acces mai bun la medicamente şi creşterea calităţii serviciilor medicale acordate pacienţilor”, a declarat ea.

Aceste măsuri se regăsesc în actele normative elaborate de MS: 1.530 de ordine de ministru, 28 de hotărâri de Guvern, 9 ordonanţe de urgenţă şi o lege.

În prezent, Ministerul Sănătăţii are în evaluare pentru tehnică legislativă mai multe legi importante: cea a transplantului, a prevenţiei, legea cadru a Sănătăţii, a profesiilor medicale şi cea a malpraxisului.

Alte articole

Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății: „Nu este normal ca venitul unui medic specialist din ambulatoriu să fie mai mic decât venitul unui medic de familie”

Nelu Tătaru a rămas fără imunitate, s-a votat masiv în Parlament UPDATE

Potrivit lui Pintea, în prezent există la Unifarm 5 tipuri de imunoglobulină cu aceeaşi substanţă activă, la care diferă doar denumirea comercială pentru tratamentul imunodeficienţelor primare, care poate fi achiziţionată de unităţile sanitare pentru tratamentul pacienţilor. De asemenea, poate fi achiziţionat şi Pentaglobin, o imunoglobulină care nu se utilizează în imunodeficienţa primară.

Anul acesta au fost introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite 37 de molecule noi pentru diverse afecţiuni, între care Spinraza, utilizată pentru tratamentul atrofiei musculare spinale.

„Lipsa unor medicamente din spitale este cauzată azi în mare parte de un management defectuos. Rezolvarea unor astfel de situaţii se realizează uneori cu sprijinul asociaţiilor de pacienţi care, de fiecare dată când apar probleme, ni le semnalează şi împreună reuşim să deblocăm lucrurile”, a declarat Sorina Pintea.

Conform acesteia, pentru îmbunătăţirea modului de monitorizare a glicemiei şi tratamentelor necesare pacienţilor cu diabet a fost creat Subprogramul de diabet zaharat tip 1, în cadrul căruia se asigură pacienţilor acces la sisteme de monitorizare continuă a glicemiei şi sistemele de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei. Accesul la aceste tehnologii de ultimă generaţie este asigurat prin 11 centre de specialitate din ţară, în baza unor criterii de eligibilitate. Se estimează că printre beneficiarii acestor dispozitive vor fi şi 3.600 de copii.

Tot din acest an, în pachetul de servicii medicale de bază acordat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate a fost introdus screeningul prenatal realizat la nivelul maternităţilor din ţară. În cadrul acestui pachet, fiecare gravidă are acces la o serie de servicii medicale, între care controlul glicemiei şi toleranţa la glucoză.

De asemenea, după 7 ani, în decembrie a fost reluată achiziţia prin Unifarm a produsului Glucagen, un medicament important în tratamentul diabetului. Lipsa acestuia a fost rezolvată prin emiterea unei autorizaţii de nevoi speciale, în baza căreia Unifarm va achiziţiona 20.000 de doze de Glucagen, dintre care 4.000 au ajuns în ţară şi vor fi distribuite în spitale. Cel mai târziu în luna martie 2019, vor ajunge în ţară alte 6.000 de flacoane, iar până la finalul anului 2019 vor mai fi disponibile două tranşe a câte 5.000 de flacoane de Glucagen.

Ministrul Sănătăţii a menţionat că a fost finalizată lista medicamentelor esenţiale, care se află în dezbatere publică, iar odată definitivată aceste medicamente nu vor mai putea lipsi din stocul farmaciilor.

Referitor la prevenţie, MS a iniţiat implementarea a 7 programe de screening cu finanţare europeană nerambursabilă în valoare de 193 milioane de euro.

Ministrul Sănătăţii a prezentat şi situaţia controalelor făcute în acest an de Corpul de Control al ministrului împreună cu CNAS, dar şi de inspectorii sanitari.

Astel, Corpul de Control al MS şi CNAS au derulat 18 acţiuni de control în spitale importante din Bucureşti şi din ţară.

Inspecţia sanitară de stat din cadrul MS a aplicat 5.976 de amenzi contravenţionale, însumând 6.153.000 de lei. S-au suspendat 137 de autorizaţii sanitare, s-au retras 50 de autorizaţii sanitare de funcţionare şi s-au luat 15 decizii de închidere a unităţii.

Inspectorii sanitari din cadrul direcţiilor de sănătate publică judetene au desfăşurat mai multe controale vizând activitatea în obiectivele cu impact asupra sănătăţii publice: unităţi sanitare, unităţi de învăţământ, unităţi de turism, dar şi producători de tutun sau biocide. De asemenea, a fost verificat modul de gestionare a deşeurilor, în special a celor potenţial periculoase.

În urma controalelor, s-a dispus scoaterea din consum a 26.295,62 kilograme şi a 28.450,69 litri produse alimentare, precum şi 49.458,84 kilograme şi 4.865,13 litri produse biocide, deoarece nu au corespuns normelor în vigoare, constituind risc pentru sănătatea populaţiei.

În luna octombrie, Ministerul Sănătăţii a depus un proiect de finanţare europeană nerambursabilă în valoare de 227 de milioane de euro pentru „Servicii medicale de tratament al persoanelor infectate cu HIV/SIDA”, care vizează, în principal, solicitarea de rambursare a sumelor plătite de MS prin Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al bolnavilor cu infecţie HIV/SIDA, în perioada ianuarie 2015 – decembrie 2018. Este cea mai mare valoare a unei propuneri de proiect din România prin care se solicită finanţare din Fondul Social European, care va fi asigurată din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 4. Această finanţare va aduce o contribuţie majoră la degrevarea bugetului de stat.

În luna decembrie, MS a semnat, în cadrul apelurilor dedicate proiectelor nefinalizate – Programul Operaţional Regional 2014-2020, 55 de cereri de finanţare în valoare totală de peste 162 de milioane de euro, vizând reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea unităţilor de primiri urgenţe, a compartimentelor de primiri urgenţe şi a ambulatoriilor.

Totodată, anul acesta, Ministerul Sănătăţii a extins la nivel naţional şi programul de tromboliză intravenoasă. După analiza programului pilot al acţiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident cerebral acut demarat în anul 2015 în 10 spitale din ţară, reprezentanţii comisiilor de specialitate neurologică şi medicină de urgenţă din MS au stabilit că acesta şi-a demonstrat eficienţa şi că trebuie extins la nivel naţional.

Mulţi dintre pacienţii care au beneficiat de tratament intervenţional în caz de AVC au fost recuperaţi. Tratamentul acut farmacologic şi intervenţional reprezintă principalul mijloc de reducere a dizabilităţii importante asociate accidentului vascular celebral (AVC). În prima lună a anului 2019 se va încheia evaluarea în 38 de spitale judeţene în vederea extinderii listei spitalelor care vor putea derula programul.

Mai mult, MS lucrează la elaborarea unui protocol terapeutic standardizat pentru tratamentul accidentului vascular cerebral acut, bazat pe ghidurile în vigoare şi conţinând informaţii utile pentru organizarea traseului pacientului suspect de AVC, precum şi procedura de selecţie a pacienţilor eligibili pentru tratament intervenţional acut.

De asemenea, a fost pus în transparenţă decizională Planul-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale în România 2018-2030.

În anul 2018, Ministerul Sănătăţii a simplificat procedurile de trimitere a pacienţilor la tratament în străinătate.

Anul acesta, direcţiile de sănătate publică au trimis spre finanţare la MS 238 de dosare. Suma utilizată pentru plata acestor tratamente în perioada 3 ianuarie – 13 decembrie 2018 este de 18.812.000 lei. Nu există dosare depuse şi neaprobate la MS, exceptând două dosare care se află „în aşteptare” deoarece nu sunt complete.

În acest an, Ministerul Sănătăţii a schimbat conducerea Agenţiei Naţionale de Transplant şi este în plin proces de reorganizare a activităţii acestei instituţii la standarde europene.

România a reînceput colaborarea cu Eurotransplant, iar echipa de la Spitalul Sf. Maria a reuşit realizarea cu succes a 4 transplanturi pulmonare. În evidenţele direcţiilor de sănătate publică sunt 37 de pacienţi care au nevoie de transplant pulmonar.

În acest an, au fost făcuţi paşi importanţi pentru reducerea exodului medicilor din România, începând cu majorarea salariilor pentru medici şi asistenţi medicali prin adoptarea Legii salarizării unice. De asemenea, la solicitarea MS, Guvernul a aprobat majorarea cifrei de şcolarizare pentru pregătirea în rezidenţiat la 5.730 de locuri în anul universitar 2018/2019.

Un pas important în controlul rezistenţei microbiene este înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene (CNLRA), pentru a identifica exact cauzele care generează fenomenul antibiorezistenţei şi obstacolele caretrebuie depăşite. Structura are ca scop elaborarea şi monitorizarea modului în care se aplică Strategia Naţională privind utilizarea prudentă a antibioticelor, limitarea creşterii rezistenţei microbiene la antibiotice a populaţiei şi animalelor şi prevenirea răspândirii microorganismelor rezistente la nivel naţional.

Ministerul Sănătăţii va finaliza la sfârşitul lunii ianuarie punerea în funcţiune a celor 24 de echipamente RMN şi 14 CT pe care le-a achiziţionat printr-un Program finanţat de Banca Mondială în valoare de 19 milioane de euro.

Conform sursei citate, în termen de maxim 3 luni vor fi disponibile la nivel naţional cel puţin 14 paturi destinate tratării marilor arşi. Pentru reglementarea procedurilor în situaţiile în care este necesar transferul pacienţilor cu arsuri în străinătate, MS a pus în transparenţă decizională un proiect de ordin.

În ceea ce priveşte construcţia spitalelor regionale, Guvernul face demersuri pentru creşterea contribuţiei din partea UE de la 50 la 85%, pentru a construi aceste spitale cu costuri cât mai mici pentru România. Cele mai avansate proiecte sunt cele din Iaşi, Cluj şi Craiova.

Începând cu luna decembrie, programul de screening auditiv a fost extins la nivel naţional. Astfel, în toate maternităţile de stat din România se efectuează screening auditiv gratuit cu aparatură medicală modernă. Screeningul auzului la nou născuţi este singura metodă prin care se poate depista activ hipoacuzia chiar din prima lună de viaţă, crescând astfel şansele de recuperare prin instituirea timpurie a tratamentului adecvat. Programul de screening auditiv al MS este implementat în 186 de maternităţi şi secţii de terapie intensivă ce îngrijesc nou-născuti. Acestea au fost dotate cu 286 de echipamente de testare auditivă. Ministerul Sănătăţii a alocat pentru acest program un buget de 2.550.000 lei.

Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF, va continua campaniile de informare şi vaccinare în comunităţi vulnerabile cu rata scăzută de vaccinare, cu sprijinul autorităţilor judeţene şi locale. De asemenea, va continua campaniile de informare pentru susţinerea donării benevole de sânge şi donării de organe

Întrebată de jurnalişti despre nereuşitele anului 2018, Sorina Pintea a răspuns: „Mi-aş fi dorit să pot să am mai mult timp pentru transplant şi să stau mai mult de vorbă cu pacienţii cu care sunt în legătură permanentă”.