Șaorma, produs protejat în Europa. Turcii vor să fie reglementată clar rețeta de doner kebab

Șaorma, protejată de UE! Introducerea acestor preparate fast-food pe lista produselor asigurate de lege la nivel european ar însemna că produsele care conțin carne tăiată într-un fel specific, utilizat doar de turci, se vor vinde doar sub titulatura de preparat protejat.

Citește și: Un șaormar câștigă mai mult decât un profesor sau un polițist. Ce salariu primește un angajat la fast-food

Șaorma, kebab-ul și doner-ul, pe lista alimentelor protejate în Europa

Kebabul ar fi luat naştere în 1850, la Istanbul, atunci când turcul İskender Efendi a avut ideea de a prăji mielul pe verticală şi nu la proţap. 169 de ani mai târziu, kebabul a devenit o adevărată industrie estimată la 3,5 miliarde de euro numai în Europa.

„Reţeta tradiţională la noi: doar cu carne, dacă e la lipie nişte condimente, boia iute, cimbru, ardei iute, roşii, ceapă şi pătrunjel. Reţeta originală mai simplă, fără cartofi. Carnea trebuie tăiată mai subţire şi trebuie prăjită mai bine”, explică Furkan, un bucătar ce le oferă cu pasiune și dăruire românilor preparate turcești în inima Bucureștiului.

Alte articole

VIDEO Ce s-a întâmplat după ce un fast-food a anunțat că dă șaorma gratis timp de două zile. ”Asa săraci am ajuns?”

Rețetă: Șaorma crocantă de pui ca la restaurant, gata acasă cu doar 2 frigărui și o ceapă

Cei care prepară aceste produse spun că este produsul cerut cel mai des de oameni, mai ales în zone ca Centrul Vechi, unde petrecăreții pleacă din cluburi cu gîndul direct la șaorma cu de toate. Se cere cu murături, cu multe sosuri, dar secretul unei șaorme veritabile este dat de carnea folosită.

Dawut, bucătar: „Avem carne de vită special turcească, pe jar. Are condiment şi sosul special. Am văzut acolo conceptul aşa, pe jar, am mâncat, foarte bun şi am adus şi aici”, spune Dawut, un turc ce adaptează bucătăria turcească la cea din România pentru a mulțumi ambele popoare.

Totuși, există unele contre în ceea ce privește doner-ul. Grecii susțin că au un preparat similar, cunoscut ca „gyro”, preparat tot din bucăți de carne de vită și miel. Doar bucățile tăiate pe orizontală ce au o grosime de 3-5 mm pot fi considerate potrivite pentru doner.

„Datorită Imperiului Otoman, toată această mâncare a fost împărtăşită cu atât de mulţi oameni. Nu văd acest lucru ca pe o cursă, ca pe o proprietate, e mai mult despre a înregistra ce vezi că se mănânca tradiţional în ţara ta şi credeţi-mă, doner este o mâncare foarte tradiţională în ţara mea! În seara asta, împreună cu prietenii mei, mă voi duce într-un loc foarte bun cu doner!”, a spus Özgür Kıvanç Altan, Ambasadorul Turciei în România, potrivit observatornews.ro.

Decizia va fi luată abia peste trei luni, timp în care țările pot contesta înregistrarea ca produs protejat și ridica probleme de proprietate intelectuală.

Citește și: Mihaela Bilic aruncă în aer tot ce ştiai despre fast food. „Eu iubesc şaorma! Mi se pare o combinație delicioasă”