Spania va cere arestarea fostului lider catalan Carles Puigdemont dacă acesta va ajunge în Danemarca

În 2017, Curtea Supremă din Spania a emis un mandat internaţional de arestare pe numele lui Puigdemont, care a fost ulterior retras pentru a evita o decizie a autorităţilor belgiene de a-i acorda azil politicianului catalan.

Carles Puigdemont se află în exil autoimpus la Bruxelles de când a fost destituit de către guvernul central de la Madrid din funcţia de şef al executivului Cataloniei.

Universitatea din Copenhaga a anunţat, vineri, că Puigdemont va participa la un eveniment organizat de către departamentul pentru ştiinţe politice, intitulat „Catalonia şi Europa, la o răscruce pentru democraţie? Dezbatere cu Carles Puigdemont”.

Avocatul fostului lider al guvernului regional din Catalonia a declarat că riscurile privind arestarea clientului său în Danemarca sunt „ridicate”, dar consideră că autorităţile daneze nu vor pune în aplicare un mandat de reţinere. Procuratura din Copenhaga a anunţat că va analiza evoluţia acestei situaţii, fără a oferi informaţii suplimentare.

Alte articole

Afacerea unui român din Spania, vandalizată și boicotată pentru că angajații nu cunosc dialectul catalan

La 17 ianuarie, cele mai importante două partide proindependenţă din Catalonia au anunţat că îl vor nominaliza pe fostul lider separatist catalan Carles Puigdemont pentru funcţia de premier al regiunii autonome din nord-estul Spaniei. La 19 ianuarie, Puigdemont a declarat că noile tehnologii îi permit să guverneze regiunea catalană, chiar dacă se află la Bruxelles.

În replică, premierul spaniol Mariano Rajoy a anunţat că guvernul central de la Madrid va menţine controlul direct asupra Cataloniei în cazul în care fostul lider Carles Puigdemont va fi votat din nou în fruntea guvernului regional. Puigdemont este acuzat de răzvrătire şi rebeliune de către justiţia spaniolă, fiind emis un mandat de arestare pe numele lui.

Potrivit unui raport al avocaţilor guvernului de la Madrid, orice candidat la conducerea Cataloniei trebuie să fie prezent în momentul votului din Parlament, care ar putea avea loc cel mai devreme la 31 ianuarie.