Speranța de viață din România, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Concluziile unui nou raport

Conform unui raport făcut public de Comisia Europeană, speranța de viață din România rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Consumul de alcool rămâne cel mai ridicat din UE, iar majoritatea adulților nu fac suficient sport. În timp ce rata de fumat este mai apropiată de media UE, utilizarea țigărilor electronice în rândul tinerilor este în creștere. Potrivit raportului, 30% dintre decesele din 2021 au fost cauzate de alimentație deficitară, fumat, consum de alcool și lipsa activității fizice. Alte 6% dintre decese au fost asociate cu poluarea aerului.

Citește și: Studiu american: Copiii născuţi din mame care au avut Covid-19 în timpul sarcinii prezintă un risc crescut de diagnostic de autism

Raport: Speranța de viață din România, în scădere

Raportul făcut public de Comisia Europeană consemnează „îngrijorări deosebite cu privire la oferta actuală şi viitoare de medici de familie”. Potrivit raportului, după scăderea bruscă din timpul pandemiei de COVID-19, speranța de viață și-a revenit, atingând un nou record de 76 de ani în 2024, însă este în continuare cu peste cinci ani sub media UE.

Alte articole

Avertismentul unui american stabilit în România: „Se vând DEPENDENȚE ieftine la fiecare colț. E o nebunie”

Pfizer cere României despăgubiri de peste 560 de milioane de euro pentru vaccinurile anti-COVID 19 pe care le-a comandat suplimentar și apoi refuzat. Asta deși dozele nici măcar nu ar fi fost fabricate

Riscurile comportamentale precum alimentația deficitară, fumatul, alcoolul și lipsa activității fizice au contribuit la aproape 30% dintre toate decesele din 2021, iar alte 6% dintre acestea pot fi atribuite poluării aerului.

În același timp, conform raportului, în 2023, doar 1% din cheltuielile totale pentru sănătate au fost alocate prevenției. Potrivit datelor, speranța de viață a scăzut în România drastic în perioada pandemiei, dar a început să crească din nou în 2022, atingând un record istoric de 76 de ani în 2024.

Totuși, aceasta a rămas cu 5,1 ani sub media Uniunii Europene. În țara noastră există în continuare o diferență mare între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor, bărbații trăind în medie cu 7,6 ani mai puțin decât femeile.

Italienii și suedezii au cea mai lungă speranță de viață, ocupând primele două locuri din clasament. Conform datelor din raport, în aceste două țări speranța de viață este de 84 de ani.

Bolile cardiovasculare și cancerul continuă să fie principalele cauze de deces, reprezentând trei sferturi din totalul deceselor.

Raportul mai arată că bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare mai devreme din cauza expunerii mai mari la factori de risc comportamentali, cum ar fi fumatul.

Citește și: Studiu IRES, la comanda Q Magazine: „Sănătatea mintală în era digitală”. Ce sunt nomofobia, cybercondria, doomscrolling-ul sau anhedonia, afecţiunele de care nu ştim, dar pe care le avem cu toţii