Deși premierul Ilie Bolojan amenință cu tăieri și concedieri, statul român plătește sporuri de confidențialitate unui număr mare de angajați publici. Aceste „bonusuri pentru discreție” sunt acordate funcționarilor publici, chiar și celor care nu au „pe mână” informații sensibile. Deși inițial gândite pentru protejarea datelor personale și secrete, aceste sporuri au evoluat în privilegii acordate pe scară largă, fără a se realiza o evaluare detaliată a eficienței și necesității lor.
Sporul de tăcere, care a fost introdus pentru a proteja informațiile sensibile din instituțiile statului, a devenit o practică des întâlnită și în instituțiile publice unde nu există o implicare reală a datelor cu caracter confidențial. Deși reforma fiscală vizează reducerea cheltuielilor bugetare, sporurile pentru confidențialitate apasă greu pe bugetul statului și, implicit, pe contribuabilul de rând.
În prezent, sporul de tăcere este acordat funcționarilor din ministere, autorități locale sau centrale, chiar și celor care nu sunt implicați direct în protejarea unor informații sensibile.
În cadrul instituțiilor cheie ale statului, precum Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Ministerul Justiției sau Curtea Constituțională, sporurile pentru confidențialitate variază în funcție de funcție, vechime și grad.
La CSM, de exemplu, sporul poate ajunge la sume mari chiar și pentru funcțiile administrative:
Președinte CSM: 2.023 – 2.394 lei, în funcție de vechime și grad.
Vicepreședinte CSM: 1.958 – 2.315 lei.
Membru ales CSM: 2.019 – 2.236 lei.
Secretar General CSM: 1.463 – 1.731 lei.
Aceleași sporuri sunt acordate și altor instituții, cum ar fi Ministerul Justiției:
Consilier 1A: 2.828 lei.
Secretar General: 1.246 lei.
Personal specializat juridic: 1.437 lei, potrivit Ziare.com.
În plus, Curtea Constituțională, condusă de președinta CCR, acordă sporuri de confidențialitate de până la 2.354 lei lunar, pe lângă salariile de bază. Judecătorii CCR beneficiază de sporuri de până la 2.263 lei, iar personalul administrativ încasează între 1.400 și 1.700 lei lunar. Aceste sume se adaugă salariilor deja mari ale funcționarilor publici.
Una dintre marile probleme ale sistemului de sporuri de confidențialitate este lipsa unei diferențieri între funcțiile cu adevărat sensibile și cele de ordin administrativ. De exemplu, un judecător al Curții Constituționale sau un consilier din cadrul Ministerului Justiției poate primi aceleași sporuri pentru confidențialitate ca un funcționar public care redactează simple rapoarte sau conduce o mașină de serviciu, fără nicio implicare directă în protejarea datelor sensibile.