STARE DE ALERTĂ în România din 15 mai, cel mai probabil scenariu. Ce schimbări aduce în viaţa românilor

Premierul Ludovic Orban, ministru de Interne Marcel Vela şi ministru Sănătăţii Nelu Tătaru au lăsat să se înţeleagă că starea de urgenţă va fi înlocuită cu starea de alertă. RomaniaTV.net vă prezintă principalele măsuri care pot fi adoptate conform legii.

30 apr. 2020, 11:09
STARE DE ALERTĂ în România din 15 mai, cel mai probabil scenariu. Ce schimbări aduce în viaţa românilor

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, la 30 aprilie 2020, în timpul unei vizite la Botoşani, că actuala stare de urgenţă ar putea fi înlocuită, după 15 mai, cu o stare de alertă. El a precizat că o astfel de măsură este necesară pentru a permite autorităţilor să adopte restricţii, dacă lucrurile nu merg în sensul dorit de acestea.

„Din punctul meu de vedere, trebuie să existe o stare administrativă care să ne permită, la un moment dat, să reintroducem nişte restricţii dacă lucrurile nu merg aşa cum vrem noi”, a afirmat Tătaru.

***

Starea de alertă este o măsură de prevenţie instituită la nivel local sau naţional care se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă. Situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate (art. 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004).

Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi se poate institui atât la nivel local şi judeţean cât şi la nivel naţional.

Marcel Vela: „Starea de urgenţă ar putea fi înlocuită după 15 mai cu starea de alertă”. Care va fi impactul asupra populaţiei

Factorii de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, enumeraţi de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundaţiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbuşirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbuşirile unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004).

Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia (art. 4, alineat (2) din OUG 21/2004).

Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).

Decretarea stării de alertă la nivel naţional

La nivel naţional, starea de alertă este instituită de Comitetul Naţional (organism interministerial ce funcţionează sub conducerea ministrului de Interne şi sub coordonarea primului-ministru), prin ordin al ministrului de Interne, cu acordul primului-ministru. Tot Comitetul Naţional este cel care declară şi încetarea stării de alertă. Comitetul Naţional poate declara starea de alertă şi la nivelul mai multor judeţe (art. 20, alineat c) din OUG 21/2004).

Decretarea stării de alertă la nivel judeţean şi local

La nivel judeţean, starea de alertă poate fi de instituită de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de către comitetele locale, prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.

STARE DE ALERTĂ. Guvernul se gândeşte să deschidă frizeriile, saloanele, cabinetele stomatologice şi parcurile din 15 mai

La nivelul judeţelor, comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt conduse de prefecţi şi sunt formate din preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean.

Comitetele judeţene declară, cu acordul ministrului de Interne, starea de alertă la nivel judeţean, în mai multe localităţi ale judeţului (art. 22, litera c) din OUG 21/2004).

Comitetele locale declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective (art. 24, litera c) din OUG 21/2004).

Declararea stării de alertă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe se publică în Monitorul Oficial al României, iar la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective (art. 42 din OUG 21/2004). 


loading...