STARE DE ALERTĂ în România, după 15 mai. Scăpăm de amenzi, care e diferenţa faţă de starea de urgenţă

Dacă starea de uregenţă este prerogativa preşedintelui şi are o durată limitată la 30 de zile, starea de alertă are caracter de permanenţă şi este prerigativa Guvernului. Starea de alertă este prevăzută de OUG nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.

Citeşte şi Frizeriile şi cabinetele stomatologice se vor redeschide pe 15 mai. Anunţul făcut de Klaus Iohannis

„În starea de alertă nu se pot da ordonanțe militare. Se pot da doar ordine, care nu au aceeași putere. De asemenea, în starea de alertă nu se pot stabili amenzi. Dacă vor să mențină amenzile, vor trebui să dea o lege„, explică fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean.

Pe timpul stării de alertă, se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră. Potrivit articolului 4 din OUG nr. 21/2004, pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:

Alte articole

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Decăderea lui Klaus Iohannis. Preşedintele care călătorea numai cu avion de lux şi se caza „pe opulenţă” a ajuns la coada măturii

– intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative

– acordarea de ajutoare de urgenţă

– solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională

– acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice.

Citeşte şi Klaus Iohannis, după ce a anunţat stare de alertă în România: „Nu ştie nimeni până când durează această epidemie”

De asemenea, conform OUG 21, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.

Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban declara că după 15 mai vor fi păstrate doar anumite restricţii privind deplasarea în afara localităţii de domiciliu. Întrebat ce vor face hotelierii după 15 mai, dacă restricţiile de deplasare în afara localtăţilor vor fi menţinute, premierul Ludovic Orban a răspuns: „De unde aţi tras concluzia că românii nu se pot deplasa?„. El a anunţat că restricţiile de circulaţie vor fi eliminate în interiorul localităţilor şi că vor exista „doar anumite restricţii” pentru deplasarea persoanelor în afara localtăţii.