Statele NATO nu se înţeleg privind controlul politic asupra scutului antirachetă. NATO vrea să-l declare OPERAŢIONAL

„Obiectivul nostru este să putem institui capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă cu ocazia summitului NATO”, a declarat Jens Stoltenberg, care a ţinut să precizeze că „sistemul antibalistic nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează contracararea ameninţărilor din afara zonei euroatlantice”, iar proiectul antirachetă are caracter strict „defensiv” şi nu va putea să intercepteze rachete intercontinentale ruse”.

Stoltenberg a recunoscut implicit că încă nu există un acord unanim între cele 28 de state membre ale NATO pentru a declara la această reuniune că scutul antirachetă este subordonat de acum înainte, cel puțin în faza sa ‘inițială’, comandamentului Alianței.

Franța în special solicită garanții suplimentare că nu se va grăbi transferul deplin al scutului către autoritățile militare ale NATO, în lipsa controlului politic al celor 28 de state aliate. ‘

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Vom avea capacitate operațională completă numai atunci când vom fi mulțumiți de modalitățile de control politic’ al scutului de către cele 28 de state membre ale Alianței, s-a aflat dintr-o sursă, din Paris, care a dorit săi se păstreze anonimatul. . Eventuala activare a sistemului pentru a opri un atac cu rachete, o decizie care va trebui luată într-un interval de câteva secunde, are ‘consecințe strategice’ semnificative pentru statele membre NATO, a mai spus aceeaşi sursă.

Alte articole

Traian Băsescu aprobă intervenția SUA în Iran: În ceea ce privește Europa, nu cred că vor fi lovituri ale Iranului

Ce spune Radu Miruță, ministrul Apărării, despre creșterea nivelului de alertă la baza militară Deveselu: „Cine se uită la monitioare se uită mai des, mai atent”

Citeşte şi General american: NATO nu va fi în stare să combată o invazie rusă

Acest aspect este ‘evident important’, a admis luni Stoltenberg. ‘Trebuie să găsim modalitățile de a garanta controlul politic necesar, instrumentele de comandament și de control necesare, având totodată în vedere că dacă vom fi atacați cu rachete balistice, intervalul de timp disponibil pentru luarea deciziilor este foarte scurt (…) Este exact ceea ce examinăm în acest moment’, a menționat secretarul general al NATO.
Pe de altă parte, el a reafirmat caracterul ‘defensiv’ al scutului antirachetă, insistând că el ‘nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci a amenințărilor provenite din afara zonei euroatlantice’. ‘Vorbim despre interceptoare (…) Interceptoarele nu sunt arme ofensive, ele nu transportă focoase (…), iar amplasamentul lor și legile fizice fac imposibilă interceptarea rachetelor balistice intercontinentale ruse’, a explicat Stoltenberg.

Tensiunile s-au amplificat după ce baza de la Deveselu (sudul României) a devenit pe 12 mai prima unitate din Europa unde este operațională o componentă terestră a scutului american antirachetă. Sistemul de la Deveselu reprezintă faza a doua a scutului antirachetă și este compus din 24 de interceptoare SM-2 și dintr-un radar antibalistic Aegis Ashore, versiunea terestră a sistemului radar ce echipează navele flotei militare americane începând din anul 2004, componenta navală fiind prima fază a scutului.

Nave americane echipate cu sisteme Aegis patrulează permanent în Marea Mediterană începând din anul 2011, alte patru distrugătoare cu același tip de radar fiind dislocate la baza navală Rota, în Spania. În Turcia funcționează din anul 2012 un sistem Aegis pentru alertă timpurie, în timp ce un centru de comandă este operațional la baza americană de la Ramstein (Germania).