În hotărârea de marţi a Camerei, a patra în cazul Cînţa împotriva României, Cedo a reţinut, în unanimitate, faptul că există o încălcare a articolului 8, privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi, cu cinci voturi la două, că a existat o încălcare a articolului 14 privind interzicerea discriminării, se menţionează în decizia publicată pe site-ul instituţiei.

Citeşte şi: Marian Iancu, condamnat la închisoare în dosarul RAFO-Carom, a pierdut procesul şi la CEDO

Alte Articole

Povestea cutremurătoare a marelui artist român care a ajuns ...

Calendar ortodox 21 aprilie 2024. Rugăciunea pentru Sfântul ...

Cazul se referă la restricţii privind contactele reclamantului cu fiica sa, Curtea a constatat în special că decizile interne de restricţionare ale întâlnilor sale cu aceasta s-au bazat parţial pe faptul că acesta suferă de o boală mintală. Instanţele au ordonat ca reclamantul să îşi contacteze fiica doar de două ori pe săptămână în prezenta fostei sale soţii, cu care copilul urma să locuiască.

Cu toate acestea, instanţele nu au reuşit să efectueze nicio evaluare semnificativă pentru a explica de ce sănătatea sa mintală ar trebui să fie un motiv pentru a reduce drepturile de contact, chiar dacă nu au existat dovezi care să demonstreze că nu poate avea grijă de fiica sa, se menţionează în hotărârea CEDO.

De asemenea, instanţele nu au examinat în mod corespunzător acuzaţiile potrivit cărora copilul nu poate fi singur în prezenţa şi grija reclamantului şi nu au au arătat în ce fel au luat în considerare interesul superior al copilului şi modalităţi alternative de contact.

Curtea a considerat faptul că boala mintală de care suferă românul nu ar putea justifica, în sine, ca instanţele să-l trateze pe reclamant diferit faţă de alţi părinţi care doresc să-şi vadă copiii. Drepturile de contact ale acestuia au fost restrânse după ce instanţele judecătoreşti au făcut o distincţie bazată pe sănătatea sa mintală, pentru care nu au prezentat motive relevante şi suficiente, se mai menţionează în hotărâre.

Statul român este condamnat la plata către reclamant, în termeni de trei luni din momentul în care hotărârea este definitivă, a sumei de 10.000 de euro.