Judecătorii au decis ca un protestatar care a participat la evenimentele din ianuarie 2012 să primească daune morale şi materiale pentru că a stat în arest 33 de zile.

Mihai Căpăţână se numără printe tinerii ridicaţi de jandarmi din centrul Capitalei. Potrivit România TV, au existat martori care au declarat că el este cel care a incendiat mai multe coşuri de gunoi, dar camerele de supraveghere nu au putut dovedi acest lucru.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Taxele și impozitele cresc în București. De când se aplică ...

Caz șocant la o grădiniță din Cugir! O îngrijitoare a fost ...

Instanţa l-a achitat pe tânăr şi după ce a primit această decizie Mihai Căpătână a decis să ceară despăgubiri. Iniţial, el a cerut mai multe sute de mii de euro, însă Tribunalul Bucureşti nu a acceptat în tatalitate cererea lui.

S-a decis că statul român trebuie să plătească 2.000 de lei pagube materiale şi 5.000 de euro daune morale.

Decizia nu este definitivă.

Citeşte şi: Un român cere un milion de euro daune pentru o condamnare nedreaptă

La 29 noiembrie 2012, Judecătoria Sectorului 4 a dispus achitarea lui Mihai Căpăţână pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, pe motiv că fapta nu a fost săvârşită de el. Instanţa a reţinut în motivare că declaraţia martorului care l-a identificat pe Mihai Căpăţână ca fiind unul dintre cei care au participat la incendieri şi violenţe a fost dată cu rea-credinţă. Judecătorul a explicat aceasta prin faptul că martorul respectiv era la o distanţă de 40-50 de metri, la fel ca ceilalţi doi martori care nu i-au putut distinge fizionomia tânărului, iar în zonă mai erau persoane cu haine similare cu ale lui Căpăţână şi, în plus, protestatarii aveau feţele acoperite cu fulare.

În motivarea Judecătoriei Sectorului 4 se mai arată că, din înregistările unei camere video din zonă, se observă că Mihai Căpăţână privea spre grupul recalcitrant, nu a purtat nicio discuţie cu persoanele agresive, iar la un moment dat a stat lângă două-trei persoane care se manifestau violent, dar nu a interacţionat cu acestea.

„Analizând întreaga înregistrare video, instanţa nu poate să nu observe faptul că în niciunul dintre momentele înregistrate nu este surprins inculpatul acţionând în modul descris în rechizitoriu. Mai mult, este surprins inculpatul singur, fără a purta vreo discuţie cu vreuna din persoanele care apare în mod frecvent ca fiind cele ce incendiază şi provoacă distrugeri, fără a se manifesta violent, agresiv sau măcar agitat”, a notat instanţa în motivarea deciziei de achitare a lui Mihai Căpăţână.

De asemenea, instanţa a menţionat că Mihai Căpăţână a ajuns la faţa locului după ce tinerii agresivi începuseră distrugerile şi incendierile.

Procurorii au contestat decizia Judecătoriei Sectorului 4 la Curtea de Apel Bucureşti, care, la 23 martie 2013, a decis definitiv achitarea tânărului.

În 16 mai, Mihai Căpăţână a dat în judecată statul român, solicitând daune pentru zilele petrecute după gratii.

„În urma acestei măsuri care s-a luat împotriva mea, întreaga mea viaţă mi-a fost afectată în mod iremediabil, fiind supus la umilinţe de nedescris, la tratamente înjositoare, închis în celulă cu infractori de drept comun, toată această experienţă lăsându-mi amprente asupra psihicului, care nu se vor vindeca niciodată”, a precizat Căpăţână în plângerea adresată Tribunalului Bucureşti.

Tânărul a menţionat că lucra şi lucrează la o societate care asigură mentenanţa la un „hotel prestigios”, unde, pentru că a fost arestat preventiv, a fost repartizat la un alt loc de muncă.

„Prin privarea de libertate a subsemnatului cât timp am fost arestat preventiv mi s-a adus atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, iar traumele psihice şi suferinţele fizice provocate trebuie să fie reparate prin acordarea unor despăgubiri, întrucât am avut de suportat atât pe perioada detenţiei, cât şi ulterior o serie de consecinţe, în sensul că am fost izolat de colectivitate, am avut de suferit la locul de muncă, am suferit oprobriul public, în sensul că multe din cunoştinţele mele mă evitau sistematic, deoarece eram ca un infractor de drept comun, care am fost arestat”, mai arată tânărul, în plângere.

Protestele din ianuarie 2012 desfăşurate în centrul Capitalei – la care au ieşit în stradă, mai multe zile la rând, sute de persoane – au început în 13 ianuarie, în semn de solidaritate cu Raed Arafat, atunci subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii, protagonist al unui conflict public cu preşedintele Traian Băsescu, pe tema reformelor din Sănătate.

În timpul evenimentelor au avut loc ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine, soldate cu victime de ambele părţi, dar şi cu rănirea unor operatori şi reporteri.

Protestele au durat nouă zile, însă confruntări violente între manifestanţi şi jandarmi au avut loc în 14 şi 15 ianuarie, fiind distruse magazine, semafoare, stâlpi de iluminat.