Luptătorul anticomunist Stere Mihai Derdena a murit. „Ca o lacrimă de sânge a căzut o stea”

S-a stins și luptătorul Stere Mihai Derdena, dârz si neinfricat opozant al regimului comunist, scrie stirilekanald.ro.

Născut la 7 martie 1934 în satul Stâna-Cadânei, din Cadrilater (în prezent, Bulgaria), într-o familie de aromâni, Mihai Derdena s-a mutat împreună cu familia în anul 1940 în satul Caugagia, Județul Tulcea.

Citeşte şi Noi detalii din ancheta care îl vizează pe fiul lui Andrei Pleşu. Mihai Pleşu le-a vândut droguri unor ofiţeri sub acoperire

In timp ce era student la Facultatea de Ziaristică din cadrul Universității București, a fost exmatriculat din anul IV, din cauza participării la manifestațiile anticomuniste. (Vezi Mișcările studențești din București din 1956). Arestat la 8 noiembrie 1956, a fost anchetat de către Căpitanul Gheorghe Perlea, căpitanul Nicolae Comănescu, locotenentul-major Mihai Necula, locotenentul-major Constantin Iacob și locotenentul Eugen Lazăr. Mihai Derdena a fost condamnat prin sentința 302 din 27 februarie 1957 a Tribunalului Militar București la 5 ani de închisoare pentru crima de uneltire contra ordinii sociale.

Alte articole

Cum influența Elena Ceaușescu aparițiile televizate ale artiștilor. Mărturisirile făcute de Natalia Guberna: „Avea putere de decizie. Dacă nu te plăcea, dispăreai”

Cum se făceau clătitele pe vremea comunismului. Rețeta fără ouă și lapte

Își execută sentința în penitenciarele Jilava și Geherla precum si în lagărele din Delta Dunării. A fost eliberat în 6 noiembrie 1961, însă prin decizia M.A.I. Nr. 16270 din 11 octombrie 1961 i se stabili domiciliul obligatoriu în comuna Rubla din județul Galați până în vara anului 1964, momentul eliberării definitive.

Se va reînscrie la Faculatatea de Filologie, pe care o va și absolvi la cursurile fără frecvență. Lucrează în funcția de contabil la uzina „Vulcan” din București până în 1969 când se încadrează ca profesor de limbă franceză la Școala Generală Nr. 3 din satul Frumușica, comuna Axintele, judetul Ialomița (atunci Ilfov).

Făcând cerere de emigrare din țară, a fost scos din învățământ în 1980. Cererea de plecare este aprobată în 1981. Revine în țară după 7 luni, tot în 1981, dar nu mai este primit în învațămant, ci va lucra ca muncitor necalificat până în 1990, când este titularizat ca profesor de limbă română la Școala Generală din Dridu jud. Ialomița.

În 1998 se pensioneaza și se mută din București în comuna prahoveană Poiana- Câmpina.

A colaborat la revistele Cuvântul Românesc (din Canada), Buciumul, Prahova, Asachi, Albina, Permanențe etc. Mihai Stere Derdena și-a publicat, în 1998, memoriile în lucrările „Mărturisirea unui neînvins” și „O jumătate de veac de rezistență”.

Între anii 1998 și 2009 i-au apărut și următoarele cărți: „Trei teme literare”, „Știm oare să vorbim?”, „Cronici literare la cărți foarte rare”, „În apărarea limbii noastre sfinte”, „Suflete de crin și caractere pilduitoare”, „Scrieri de atitudine civică”, și „O comoara inestimabilă”.
A fost membru al Partidului „Pentru Patrie” (Totul pentru Țară)
Dumnezeu sa îl odihnească în pace…”, a anunțat cu regret Fundatia „Ion Gavrila Ogoranu”.