Străinii care s-au îndrăgostit de România: Prinţul Charles, Henry Berthelot, Pavel Kiseleff

Străinii care s-au îndrăgostit de România. Contele rus Pavel Kiseleff a fost domn al Moldovei şi Munteniei, fiind primul voievod străin în România. Totodată, acesta a fost guvernator al provinciilor românești din 1829. Spre deosebire de fanarioţii care s-au aflat la conducerea înaintea lui, Kiseleff nu i-a asuprit pe români, scrie alephnews.ro . Pavel Kiseleff s-a făcut remarcat în vremuri dificile. Ţările române au fost favorizate de războiul ruso-turc din 1828 – 1829, încheiat cu înfrângerea turcilor.

Kiseleff, domnitorul care a modernizat Țările Române

În consecinţă, Moldova şi Muntenia au obţinut libertatea absolută a comerţului, iar fluviul Dunărea a redevenit apă internațională, favorizând dezvoltarea relațiilor capitaliste. Un punct de cotitură în istorie a fost Tratatul de pace de la Adrianopol, din anul 1829, care a stabilit ca Principatele Române să fie conduse de ruși, iar turcii să plătească despăgubiri de război. Guvernarea rusească a ținut până în 1834, iar Ţările Române l-au avut ca guvernator pe generalul rus Pavel Kiseleff.

Citeste si Majoritatea ruşilor cred că noul coronavirus a fost creat de om, ca o „armă biologică”. Doar 30% dintre ei vor să se vaccineze

Deşi era căsătorit, acesta s-a îndrăgostit de o româncă, Alexandra Bagration. A vrut să divorțeze, însă țarul nu i-a permis acest lucru. Asta nu l-a împiedicat pe Kiseleff să aibă şase copii cu Alexandra. Ca domnitor, acesta a creat Regulamentele Organice și a separat puterile: legislativă, executivă și judecătorească. Alte realizări notabile ale domniei sale sunt: introducerea sistemului de impozitare, modernizarea sistemului sanitar și a drumurilor. Comerțul cu Occidentul al moșierilor români a luat amploare, aceştia trimiţându-şi copiii la școlile din Vest. Tinerii s-au întors de la studii cu concepții pro-europene și gânduri pentru Unirea Principatelor Române – la care a contribuit și Kiseleff, ambasador al Rusiei la Paris în anul Unirii, 1859.

Alte articole

Povestea uneia dintre cele mai vechi străzi din București! Care este istoria bulevardului Kiseleff din Capitala României

Drept mulţumire pentru tot binele pe care l-a făcut poporului, poporul a vurt să-i facă un cadou. Acesta a fost Șoseaua Kiseleff din București. A refuzat alte cadouri, preferând un element de infrastructură care să fie tot spre folosul românilor.

Generalul Henri Berthelot, străinul care a luptat cel mai mult pentru România

În toamna anului 1916, în condițiile în care România intrase în război de partea Franței și Marii Britanii, generalul Henri Mathias Berthelot a fost numit comandant al Misiunii Militare Franceze în România. Armata română se afla sub presiunea trupelor germane și austro-ungare care porniseră ofensiva peste Munții Carpați, și sub cea a trupelor bulgare, care atacau dinspre Dunăre și Marea Neagră. O mare parte a teritoriului românesc a fost ocupată. Regele Ferdinand I și Regina Maria, împreună cu Guvernul, Parlamentul și Armata s-au retras în Moldova, unde au organizat rezistența, cu sprijinul trupelor Rusiei țariste.

Generalul francez Henri Berthelot a fost consilierul de război al Regelui Ferdinand în Primul Război Mondial. Acesta a reorganizat armata română și a dezvoltat serviciul de medicină în armată. Berthelot are un merit important pentru victoriile României de la Mărăști, Mărășești și Oituz. În anul 1917, armata reorganizată de Berthelot a reuşit să reziste ofensivei armatelor germane, austro-ungare și bulgare și chiar să treacă la contraofensivă.

Românii au avut mai multe gesturi de mulțumire față de Berthelot. Iașiul a donat o statuie cu bustul generalului orașului Strasbourg, unde Berthelot a fost guvernator militar. În România i-au fost dedicate străzi, piețe și statui. În Hunedoara, există satul numit General Berthelot, unde Regele Ferdinand i-a dăruit o moșie. Generalul a lăsat-o prin testament Academiei Române și a cerut ca din veniturile fermei, militarii români să se perfecționeze în Franța.

Din respect pentru cel căruia i s-a spus „mai român decât românii”. Urmașul Reginei Elisabeta a ÎI-a la tronul Marii Britanii, Prințul Charles, este unul din străinii cu conexiuni și mai puternice față de România.

Prinţul Charles, îndrăgostit de acea Românie care-şi păstrează „identitatea culturală şi spirituală într-o lume a incertitudinilor”

În anul în care Prinţul Charles a hotărât că vrea să vadă pentru prima dată Transilvania,  la insistenţele unei jurnaliste engleze care voia să salveze satele româneşti, ministrul român al Culturii nu l-a lăsat să intre în Viscri. Era în 1997. Satul se umpluse de romi dupa plecarea saşilor. Prințul Charles al Marii Britanii a ajuns în Transilvania într-o vizită privată de câteva zile. De atunci, face acest lucru aproape în fiecare an de când a des­coperit satul Viscri și apoi toată zona Târnavelor. S-a îndrăgostit de România datorită frumuseţilor ei naturale şi peisajelor ei unice în lume, care păstrează identitatea culturală şi spirituală a poporului.

„Iubesc această ţară pentru că este un loc unic din Europa, pentru frumuseţea ei naturală unică şi intactă, pentru peisajele şi comunităţile rurale, fiecare cu propriile tradiţii unice”, spunea prinţul în 2014, în cadrul unei întâlniri oficiale cu preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu.

Acesta le-a transmis românilor că, în ciuda trendului de europenizare, speră să poată păstra lucrurile româneşti exact aşa cum sunt, să-şi păstreze identitatea culturală şi spirituală într-o lume a ”incertitudinilor”. Românii au de ce să fie mândri, mai spunea Alteţa Sa, susţinând din nou ideea conservării tradiţiilor unice din fiecare regiune a ţării, amintind de Bucovina, Maramureş, Oltenia sau Transilvania, tradiţii care ne definesc ca popor. ”Dacă sunt păstrate, ele vă vor aduce şi beneficii financiare, ca în Marea Britanie”, spunea, la acel moment, Prinţul Charles.