Strategia locală privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei în Bucureşti, aprobată de CGMB

Strategia locală privind incluziunea socială și reducerea sărăciei în Municipiul București 2017-2021, precum și Planul de implementare a strategiei au fost aprobate, marți, de către Consiliul General al Municipiului București.

31 oct. 2017, 11:46
Strategia locală privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei în Bucureşti, aprobată de CGMB

Conform strategiei, în București există puține facilități pentru recuperarea și integrarea în societate a copiilor cu dizabilități.

„Primăria Municipiului București va dezvolta un model integrat de centre de recuperare pentru acești copii, care să preia din modelele de bună practică existente atât la noi, cât și în alte state europene și care să conțină și o componentă de tip respiro, care să permită părinților un scurt moment de răgaz din creșterea și educarea copilului cu dizabilități, pentru rezolvarea unor situații urgente. În cadrul acestor centre de recuperare, abilitare și reabilitare pentru copii și tinerii cu dizabilități, se vor putea oferi servicii complexe, integrate de recuperare, kinetoterapie, hidroterapie, logopedie, consiliere psihologică/psihoterapie, terapie ocupațională”, relevă documentul.

Potrivit acestuia, în prezent, în Capitală funcționează doar două centre, care pot oferi servicii pentru 60 de copii din totalul de 1.000 diagnosticați cu autism în București. Pe viitor se va urmări înființarea de noi centre destinate terapiei specifice individuale de care are nevoie copilul cu autism.

Se menționează că în București există aproximativ 3.000 de copii ai căror părinți nu reușesc să găsească un loc într-o creșă sau o grădiniță aproape de casă. Autorii strategiei remarcă însă că dintre aceștia procentul celor care provin din categorii defavorizate este semnificativ mai mare.

„Primăria va impulsiona construcția și extinderea de creșe, grădinițe și centre de zi, în special în cartierele aglomerate și în zonele unde se stabilesc preponderent tinerele familii din București, prin accesarea de fonduri europene”, indică proiectul.

În ceea ce privește copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate, strategia arată că mulți dintre ei rămân în urmă cu școală, nu frecventează orele de curs, iar unii comit chiar fapte penale.

„Pentru a diminua aceste situații negative (…), serviciile de specialitate ale Primăriei Generale și de sector vor monitoriza acest fenomen prin crearea facilităților de tip comunicare online în spațiile și centrele comunitare municipale, precum și sesiuni de consiliere psihologică și de grup pentru antrenarea acestora în activități în vederea păstrării și creșterii performanțelor lor școlare”, reiese din aceeași sursă.

Deși nu există statistici oficiale clare, profesioniștii din domeniul asistenței sociale și ONG-urile din domeniu estimează că există un număr semnificativ de copii de etnie romă care nu dețin acte de identitate și care nu pot beneficia, astfel, de acces la servicii sociale sau la sistemul educațional. În acest sens, este recomandată crearea unor echipe mixte de asistenți sociali și alți specialiști pentru identificarea acestor copii și facilitarea obținerii actelor de identitate.

Strategia prevede totodată crearea unui sistem de servicii sociale pentru sprijinirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului, prin dezvoltarea și modernizarea, până în 2020, a unor tipuri de servicii sociale pentru deprinderi de viață independentă, care există la nivelul DGASPC-urilor de sector, dar care trebuie diversificate, urmând să fie asigurată resursa umană necesară în acest scop.

„PMB își propune înființarea unui comitet local de monitorizare a accesibilizării Capitalei, care va reuni specialiști în domeniul urbanismului, construcțiilor, organizațiilor specifice neguvernamentale, voluntarilor, inspectorilor sociali și inspectorilor de stat în construcții, pentru a implementa problemele de infrastructură ne-accesibilizată (ex: treceri de pietoni fără pante) și se va asigura că toate lucrările noi de infrastructură vor avea facilități funcționale”, este o altă prevedere a strategiei.

De asemenea, municipalitatea își propune înființarea unui centru de sprijin pentru încadrarea pe piața muncii, la nivelul Capitalei, a persoanelor provenite din grupuri vulnerabile. Conform proiectului, trebuie încurajată participarea persoanelor cu dizabilități la activitățile cultural-sportive și de petrecere a timpului liber în comunitate și implicarea lor în procesul de luare a deciziilor care le privesc.

În ceea ce privește violența în familie, se propune derularea unei campanii permanente de conștientizare destinată femeilor care se află în situații de violență domestică sau sexuală și pentru care PMB trebuie să continue dezvoltarea serviciilor sociale și a măsurilor menite să le protejeze.

Este vizată, de asemenea, construcția a șase noi centre de îngrijire pentru bătrâni, a căror finanțare ar putea fi susținută prin parteneriate public-private.

Planul operațional general pentru perioada 2017-2021 prevede cursuri de formare pentru resursele umane implicate în planificarea și furnizarea serviciilor sociale, precum și crearea unei baze de date unitare a evidenței grupurilor vulnerabile și situației intervențiilor și serviciilor sociale.

Un alt obiectiv este contractarea a cel puțin 40% din serviciile sociale către ONG-uri, prin încheierea de parteneriate cu societatea civilă. Vor fi organizate sesiuni de instruire, pentru consolidarea competențelor de comunicare în relația cu beneficiarii.

Citeşte şi Ajutor de până la 1.200 lei pentru familiile monoparentale de la Primăria Capitalei. Ce alte ajutoare mai pot primi bucureştenii