Strategia UE de pregătire a populației pentru război. Toți cetățenii să aibă provizii pentru a rezista trei zile

UE dorește ca toți cetățenii să aibă provizii pentru a rezista trei zile, în caz de criză. Fiecare cetățean european ar trebui să își facă rezerve de alimente pentru a fi autosuficient timp de cel puțin 72 de ore, avertizează Comisia Europeană, potrivit unui proiect al Strategiei Uniunii pentru Pregătire, obținut de POLITICO.

„În caz de întreruperi extreme, perioada inițială este cea mai critică”, se arată în document, care prezintă posibile scenarii, de la război la atacuri cibernetice, boli mortale și inundații cauzate de schimbările climatice.

Potrivit proiectului de 17 pagini, strategia ar trebui să „creeze o UE sigură și rezilientă, cu capacitățile necesare pentru a anticipa și gestiona amenințările și pericolele, indiferent de natura sau originea lor”. Acesta include oferirea de îndrumări țărilor membre pentru „acoperirea stocării proviziilor esențiale, planificarea crizelor, disponibilitatea adăposturilor, măsuri pentru asigurarea accesului la resurse critice de sol și spațiu”, potrivit propunerii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Strategia propune un model de gestionare a crizelor inspirat de țările din Europa de Nord, unde întreaga societate — de la cetățeni la afaceri și guverne — este implicată. Planul Comisiei se bazează pe concluziile raportului Niinistö, care a prezentat propuneri pentru îmbunătățirea pregătirii UE pentru război și apărarea civilă.

Alte articole

Republica Moldova, pe locul al doilea în privinţa progreselor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Anunţul făcut de Roxana Mînzatu

Nicușor Dan a primit-o pe comisara europeană Roxana Mînzatu la Palatul Cotroceni. Discuții importante despre bugetul UE: „Am vorbit concret despre cum putem atrage și folosi mai eficient fondurile europene”

Conflictele geopolitice pot apărea atât în formă virtuală, cât și sub forma unor ofensive militare. Europa ar trebui să fie mai bine pregătită pentru atacuri cibernetice, se arată în proiect. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia și-a intensificat activitatea în spațiul cibernetic, inclusiv atacarea infrastructurilor critice, cum ar fi rețelele energetice. În special, flancul estic al Europei a experimentat o creștere a atacurilor cibernetice.

China, Iran și Coreea de Nord vizează, de asemenea, în mod constant guvernele occidentale, companiile și alte instituții cheie. Atacurile hibride și cibernetice sponsorizate de stat au devenit o „caracteristică permanentă a realității de astăzi”, argumentează documentul.

Una dintre propunerile-cheie este înființarea unui „sistem european de alertă cibernetică”, despre care Comisia spune că ar îmbunătăți detectarea amenințărilor în Europa și conștientizarea situației. De asemenea, propune formarea digitală și sprijinirea țărilor care doresc să adere la UE, și solicită o mai mare utilizare a diplomației cibernetice și o cooperare mai bună cu NATO.

Citește și: Salarii mai mari cu girul UE: Este a 7-a majorare în 3 ani!

„UE trebuie să promoveze cooperarea între organizațiile publice și private din sectoare strategice, cum ar fi securitatea cibernetică, asigurându-se că nevoile forței de muncă și oferta educațională sunt aliniate”, se menționează în proiect.

În ceea ce privește dezastrele naturale, comisarul european Roxana Mînzatu a subliniat că pregătirea nu se referă doar la conflictele create de om, ci și la catastrofele naturale care au devenit tot mai frecvente. De exemplu, inundațiile masive din Spania, care au lăsat în urmă sute de victime, au arătat cât de important este ca cetățenii să aibă o pregătire de bază pentru a face față unor astfel de situații. Comisia Europeană propune o strategie europeană de stocare a resurselor critice pentru intervențiile de urgență, care va combina rezervele centralizate ale UE cu contribuțiile statelor membre.

Citește și: Incident militar deosebit de grav! Patru soldaţi americani au dispărut în timpul unui exerciţiu de antrenament în Lituania, lângă graniţa cu Belarus. Forţe americane şi lituaniene în caută, dar unele informaţii susţin că ar fi fost omorâţi

Un alt obiectiv important al strategiei este întărirea răspunsului la crize prin crearea unui „hub de coordonare a crizelor”, care să sprijine coordonarea eficientă a măsurilor de răspuns la nivelul Uniunii. Acesta va construi pe baza centrului existent de coordonare a răspunsurilor de urgență, ERCC, și va urmări monitorizarea și gestionarea efectelor crizelor pe termen lung.

În acest context, Mînzatu subliniază că problemele legate de apărare și schimbările climatice nu trebuie tratate separat, fiind două fațete ale aceleași monede. „Nu poți avea apărare, nu poți avea o Europă verde fără pregătire, iar pregătirea nu poate fi realizată ignorând ambițiile și obiectivele ecologice ale Uniunii Europene”, a mai spus aceasta.

În final, pentru ca aceste măsuri să fie implementate eficient, Comisia Europeană propune o revizuire a instrumentelor financiare pentru răspunsul la crize, pentru a asigura că mecanismele de finanțare vor putea răspunde riscurilor și crizelor în continuă schimbare. Un pachet legislativ nou ar putea stabili standarde comune și obiective clare pe termen lung, consolidând astfel reziliența funcțiilor vitale ale societății.