Stratfor: Rusia are interese în a menţine blocajul din Republica Moldova

România are interese în Republica Moldova dar este insuficient de puternică pentru a putea rivaliza cu Rusia, al cărei scop este să menţină blocajul politic, teritorial şi geopolitic din această ţară, comentează agenţia de analiză STRATFOR.

RomaniaTV.net
09 feb. 2012, 09:01
Stratfor: Rusia are interese în a menţine blocajul din Republica Moldova

Fostele state sovietice din Europa de Est ca Ucraina, Belarus sau R.Moldova sunt importante pentru Rusia din diverse motive, inclusiv pentru localizarea geografică sau relaţiile economice. În general, toate aceste state cooperează cu Moscova, dar în grade diferite.

R.Moldova este o ţară divizată între puterile occidentale şi Moscova şi cel mai probabil va rămâne paralizată din punct de vedere politic pe termen scurt sau chiar mediu, susţine agenţia americană.

Localizarea geografică a R.Moldova o face importantă pentru Rusia, fiind o rută tradiţională de invazie dinspre sud-vest şi statele balcanice. Aceasta este situată în apropiere de portul strategic Odessa şi Peninsula Crimeea, unde Rusia îşi staţionează flota la Marea Neagră, şi face parte din reţeaua de tranzit de energie care leagă Rusia de Europa şi Turcia

Din punct de vedere politic, pârghia Moscovei o reprezintă fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin şi Partidul Comuniştilor din R.Moldova (PCRM). Rusia are relaţii strânse şi cu liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, inclusiv cu premierul Vlad Filat şi cu preşedintele interimar Marian Lupu. Cel mai important însă este faptul că Moscova subvenţionează conducerea regiunii separatiste Transnistria.

În R.Moldova, 6 la sută din populaţie este de etnie rusă, iar în Transnistria procentul este de 30 la sută (alţi 30 la sută sunt ucraineni). În plus, Moscova are aproximativ 1.100 de militari în Transnistria, iar R.Moldova depinde în proporţie de 100 la sută de Rusia în privinţa gazelor, în timp ce 20 la sută din exporturile sale merg pe piaţa rusă. Dependenţa economică a Transnistriei faţă de Rusia este şi mai mare, aceasta beneficiind, în plus faţă de R.Moldova, de asistenţă financiară şi subvenţii ruseşti.

Scopurile Rusiei pentru 2012 sunt să îşi îmbunătăţească poziţia în R.Moldova prin consolidarea PCRM şi dezvoltarea unei relaţii independente cu liderii şi membrii AIE. Dacă Rusia nu poate ajuta comuniştii să recapete puterea, ea poate cel puţin să se asigure că R.Moldova rămâne divizată şi că AIE rămâne incapabilă să aleagă un preşedinte cu orientare prooccidentală. Moscova îşi poate atinge aceste obiective prin complicarea procesului politic şi împiedicarea negocierilor dintre Chişinău şi Tiraspol, susţine STRATFOR. Rusia vrea, de asemenea, să îşi menţină prezenţa militară şi influenţa politică în Transnistria şi a început să pună bazele unei posibile includeri a R.Moldova în Uniunea Eurasiatică.

Ca şi Ucraina, R.Moldova este slabă şi divizată dar, spre deosebire de aceasta, ea nu are legături tradiţionale sau etnice cu Rusia, ci mai degrabă cu România. Acest lucru, alături de dimensiunile reduse şi poziţia sa strategică, reprezintă un factor principal al slăbiciunii statului şi al abilităţii sale de a balansa între puterile externe.

R.Moldova este divizată atât din punct de vedere teritorial, cât şi politic. Guvernul moldovean nu are suveranitate teritorială asupra Transnistriei, iar din punct de vedere politic, ţara este divizată între două mari grupuri şi anume comuniştii orientaţi către Rusia şi AIE. La rândul ei, alianţa este divizată între elemente care susţin legături mai strânse cu România şi NATO şi altele mai flexibile în privinţa loialităţii. În general însă, toate partidele din cadrul AIE susţin integrarea R.Moldova în Uniunea Europeană.

În plus, din 2009, nicio formaţiune politică nu a reuşit să obţină suficiente voturi pentru alegerea şefului statului, aşa că ţara este paralizată şi incapabilă să formuleze o politică externă de aproape trei ani. Aceste diviziuni înseamnă că viziunea şi strategia R.Moldova nu sunt unitare. Orice lider al ţării trebuie să depăşească aceste diviziuni pentru a consolida ţara.

Şi alte puteri externe în afară de Rusia au interese în R.Moldova, iar printre acestea se numără în principal România. Bucureştiul nu este însă suficient de puternic pentru a provoca Rusia din punct de vedere militar, iar faptul că R.Moldova este cea mai săracă ţară din Europa şi este limitată substanţial de prezenţa şi influenţa Rusiei, aderarea la UE în viitorul apropiat este improbabilă.

Blocajul în care se află R.Moldova din punct de vedere politic, teritorial şi geopolitic va dura până când o putere externă va putea rivaliza cu Rusia în regiune, ceea ce este improbabil pe teremn scurt şi mediu.

Fostele state sovietice din Europa de Est ca Ucraina, Belarus sau R.Moldova sunt importante pentru Rusia din diverse motive, inclusiv pentru localizarea geografică sau relaţiile economice. În general, toate aceste state cooperează cu Moscova, dar în grade diferite.

R.Moldova este o ţară divizată între puterile occidentale şi Moscova şi cel mai probabil va rămâne paralizată din punct de vedere politic pe termen scurt sau chiar mediu, susţine agenţia americană.

Localizarea geografică a R.Moldova o face importantă pentru Rusia, fiind o rută tradiţională de invazie dinspre sud-vest şi statele balcanice. Aceasta este situată în apropiere de portul strategic Odessa şi Peninsula Crimeea, unde Rusia îşi staţionează flota la Marea Neagră, şi face parte din reţeaua de tranzit de energie care leagă Rusia de Europa şi Turcia

Din punct de vedere politic, pârghia Moscovei o reprezintă fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin şi Partidul Comuniştilor din R.Moldova (PCRM). Rusia are relaţii strânse şi cu liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, inclusiv cu premierul Vlad Filat şi cu preşedintele interimar Marian Lupu. Cel mai important însă este faptul că Moscova subvenţionează conducerea regiunii separatiste Transnistria.

În R.Moldova, 6 la sută din populaţie este de etnie rusă, iar în Transnistria procentul este de 30 la sută (alţi 30 la sută sunt ucraineni). În plus, Moscova are aproximativ 1.100 de militari în Transnistria, iar R.Moldova depinde în proporţie de 100 la sută de Rusia în privinţa gazelor, în timp ce 20 la sută din exporturile sale merg pe piaţa rusă. Dependenţa economică a Transnistriei faţă de Rusia este şi mai mare, aceasta beneficiind, în plus faţă de R.Moldova, de asistenţă financiară şi subvenţii ruseşti.

Scopurile Rusiei pentru 2012 sunt să îşi îmbunătăţească poziţia în R.Moldova prin consolidarea PCRM şi dezvoltarea unei relaţii independente cu liderii şi membrii AIE. Dacă Rusia nu poate ajuta comuniştii să recapete puterea, ea poate cel puţin să se asigure că R.Moldova rămâne divizată şi că AIE rămâne incapabilă să aleagă un preşedinte cu orientare prooccidentală. Moscova îşi poate atinge aceste obiective prin complicarea procesului politic şi împiedicarea negocierilor dintre Chişinău şi Tiraspol, susţine STRATFOR. Rusia vrea, de asemenea, să îşi menţină prezenţa militară şi influenţa politică în Transnistria şi a început să pună bazele unei posibile includeri a R.Moldova în Uniunea Eurasiatică.

Ca şi Ucraina, R.Moldova este slabă şi divizată dar, spre deosebire de aceasta, ea nu are legături tradiţionale sau etnice cu Rusia, ci mai degrabă cu România. Acest lucru, alături de dimensiunile reduse şi poziţia sa strategică, reprezintă un factor principal al slăbiciunii statului şi al abilităţii sale de a balansa între puterile externe.

R.Moldova este divizată atât din punct de vedere teritorial, cât şi politic. Guvernul moldovean nu are suveranitate teritorială asupra Transnistriei, iar din punct de vedere politic, ţara este divizată între două mari grupuri şi anume comuniştii orientaţi către Rusia şi AIE. La rândul ei, alianţa este divizată între elemente care susţin legături mai strânse cu România şi NATO şi altele mai flexibile în privinţa loialităţii. În general însă, toate partidele din cadrul AIE susţin integrarea R.Moldova în Uniunea Europeană.

În plus, din 2009, nicio formaţiune politică nu a reuşit să obţină suficiente voturi pentru alegerea şefului statului, aşa că ţara este paralizată şi incapabilă să formuleze o politică externă de aproape trei ani. Aceste diviziuni înseamnă că viziunea şi strategia R.Moldova nu sunt unitare. Orice lider al ţării trebuie să depăşească aceste diviziuni pentru a consolida ţara.

Şi alte puteri externe în afară de Rusia au interese în R.Moldova, iar printre acestea se numără în principal România. Bucureştiul nu este însă suficient de puternic pentru a provoca Rusia din punct de vedere militar, iar faptul că R.Moldova este cea mai săracă ţară din Europa şi este limitată substanţial de prezenţa şi influenţa Rusiei, aderarea la UE în viitorul apropiat este improbabilă.

Blocajul în care se află R.Moldova din punct de vedere politic, teritorial şi geopolitic va dura până când o putere externă va putea rivaliza cu Rusia în regiune, ceea ce este improbabil pe teremn scurt şi mediu.