STUDIU 11 persoane mor din cauza foametei, în fiecare minut, în lume. Numărul celor care mor de foame, mult mai mare decât cel al persoanelor decedate de pe urma COVID

11 persoane mor din cauza foametei, în fiecare minut, în lume. Organizaţia umanitară care a desfăşurat cercetarea a avertizat, de asemenea, că numărul persoanelor care se confruntă cu condiţii asemănătoare foametei a crescut de şase ori în ultimul an, ajungând la peste 520.000. Această situaţie tragică este determinată, în special, de conflicte, de pandemie şi de criza climatică.

Citeşte şi Elevi răniţi după ce trenul în care se aflau a deraiat, iar un vagon a căzut de la înălţime

11 persoane mor din cauza foametei, în fiecare minut, în lume

„În prezent, este probabil ca 11 persoane să moară la fiecare minut din cauza foametei acute. Această rată o depăşeşte pe cea a mortalităţii cauzate de pandemia de COVID-19, care este de şapte persoane (decedate) la fiecare minut. Conflictele în curs, combinate cu întreruperile economice din cauza pandemiei şi o criză climatică în creştere, au adâncit sărăcia şi nesiguranţă alimentară catastrofală în zonele cele mai afectate de foamete din lume”, se arată în raportul Oxfam.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe primul loc în topul ţărilor care se confruntă cu foametea se află Republica Democrată Congo – 21,8 milioane de persoane. Populaţia acestei ţări africane era de aproape 90 de milioane de locuitori în 2020, potrivit Băncii Mondiale. Urmează Afganistanul, Yemenul şi Sudanul de Sud.

Alte articole

Mii de joburi disponibile în această vară. Se dau salarii de până la 6.000 de lei

FOTO Impact devastator! Au spulberat un gard și s-au oprit direct într-un garaj cu autoturismul. Bilanțul victimelor

Citeste si Zeci de morţi şi de răniţi în urma unui incendiu izbucnit la o fabrică de procesare a alimentelor, în Bangladesh. VIDEO

Raportul Oxfam oferă, de asemenea, o serie de recomandări pentru abordarea crizei de alimente, inclusiv oferirea de către comunitatea internaţională a unei asistenţe economice şi umanitare de urgenţă pentru statele grav afectate, precum şi o cooperare globală pentru a „construi sisteme alimentare mai echitabile, mai rezistente şi mai durabile”.