Sondajul de opinie online a fost realizat în perioada aprilie – septembrie 2018, la nivel naţional, pe un eşantion reprezentativ de 1.156 de copii din ţara noastră cu vârsta între 12 şi 17 ani inclusiv.

„De Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet (5 februarie), Salvaţi Copiii atrage atenţia asupra modului în care utilizarea internetului de către copii are efecte directe asupra stării lor emoţionale şi a performanţelor sociale şi şcolare. Astfel, copiii care se încadrează în categoriile menţionate mai sus spun că: sunt semnificativ mai nemulţumiţi de relaţia cu părinţii, prietenii şi profesorii, precum şi de viaţa lor din prezent; consideră într-o măsură semnificativ mai redusă că activităţile de zi cu zi au sens şi sunt mai puţin optimişti cu privire la viitor; afirmă că au fost mai puţin relaxaţi în ultimele două săptămâni şi sunt mai nemulţumiţi de deciziile luate”, se arată într-un comunicat al „Salvaţi Copiii”.

Alte Articole

Florin Cîţu, anunţ de ultimă oră despre redeschiderea şcolilor. ...

Elevii și profesorii care au simptome de COVID vor fi testați ...

An şcolar 2020-2021. Ce măsuri s-au luat pentru încheierea ...

Potrivit sursei citate, prezenţa sporită în mediul online atrage şi expunerea la riscuri, 54% dintre copii afirmând că au fost deranjaţi sau supăraţi de către alte persoane pe internet; 61% dintre respondenţi spun că s-au simţit inconfortabil ca urmare a ceva văzut pe internet, semnificativ mai multe fete şi elevi de liceu.

Studiul a fost făcut public, marţi, într-o conferinţă de presă şi relevă că vârsta medie la care copiii încep să petreacă timp online este de 9 ani, cu valori cuprinse între 7,4 ani în cazul copiilor de 12 ani şi 9,7 în cazul celor de 17 ani. Vârsta la care copiii încep să acceseze internetul se află pe un trend descrescător.

Copiii care au răspuns la chestionar navighează pe internet folosind mai multe tipuri de dispozitive, însă majoritatea acestora afirmă că accesează internetul de pe smartphone. 99,3% dintre copii declară că au un profil pe o reţea socială.

40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că au petrecut mai puţin timp cu familia sau făcând lucruri pentru şcoală pentru a utiliza internetul şi 28% că au încercat fără succes să petreacă mai puţin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu o frecvenţă ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online şi 23% că nu s-au simţit în largul lor când nu au putut sta pe internet.

43% dintre copii au spus că postează online informaţii personale, precum fotografii, adresa la care locuiesc, locurile unde merg.

Mediul online reprezintă principala sursă de informare a copiilor respondenţi, urmată de discuţiile cu grupul de egali şi cele cu părinţii sau profesorii. 47,6% dintre copii declară că verifică uneori, rar sau deloc valoarea de adevăr a informaţiilor citite online.

Potrivit studiului, 43% dintre respondenţi afirmă că au văzut sau au primit mesaje cu conţinut sexual în mediul virtual.

73% dintre respondenţi spun că folosesc internetul la şcoală. Întrebaţi despre contextul în care utilizează internetul în mediul şcolar, mai puţin de jumătate spun că îl folosesc la clasă împreună cu profesorul sau în cazul orelor de informatică. 87,4% dintre copii afirmă că petrec timp online în pauze, iar 40% că o fac, pe ascuns, în timpul orelor de curs.

39,9% dintre copii spun că nu sunt încurajaţi de profesori să folosească internetul decât ocazional sau deloc.

Întrebaţi ce anume le place să înveţe folosind internetul, majoritatea copiilor menţionează lucruri care îi pasionează, despre care nu se vorbeşte la şcoală şi care au aplicabilitate în viaţa reală. Aproximativ 4 din 10 copii afirmă că aprofundează online informaţia primită la şcoală.

63,5% dintre respondenţi menţionează că se joacă online, semnificativ mai mulţi băieţi şi elevi de gimnaziu.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Ora de Net”, prin care în 2018 peste 47.000 de copii şi 12.000 de părinţi şi profesori au fost implicaţi direct în activităţi educaţionale, 718 copii au beneficiat de informare şi consiliere şi mai mult de 1.100 de sesizări au fost făcute prin linia specializată de raportare.