Studiu Covid: De ce unii bolnavi fac accident vascular cerebral. Tot mai multe ţări renunţă la AstraZeneca şi Johnson&Johnson

Oamenii de știință știau că proteina Spike ajută virusul SARS-CoV-2 să atace gazda prin infectarea celulelor sănătoase ale organismului.

Lucrarea științifică publicată în Circulation Research demonstrează că boala COVID-19 este una vasculară deoarece coronavirusul atacă celulele sistemului vascular, anunță Scitechdaily.com.

„Mulți oameni cred că boala COVID-19 este una respiratorie, însă este o boală vasculară”, spune Uri Manor, asistent profesor în domeniul cercetării și coautor principal al noului studiu de mare amploare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Acest lucru ar putea explica de ce unii oameni au accident vascular cerebral și de ce alți pacienți au probleme cu alte organe din corp”, a mai continuat expertul.

Alte articole

Ion Ștefan, fost ministru al Lucrărilor Publice și deputat, transportat de urgență cu elicopterul la București

5 semne importante care îți spun că ai suferit un atac vascular cerebral minor

Andrei Baciu: „Noile tulpini care circulă nu feresc pe nimeni de boală!”
Studiu Covid. Experţi norvegieni îndeamnă Norvegia să renunţe la vaccinurile împotriva covid-19 AstraZeneca-Oxford şi Johnson&Johnson din cauza trombozei, un efect secundar grav, dar rar

Un Comitet de experţi – înfiinţat de Guvernul norvegian pentru a se pronunţa asupra vaccinurilor împotriva covid-19 AstraZeneca-Oxford şi Johnson & Johnson – preconizează, luni, o renunţare la aceste vaccinuri, din cauza riscului trombozei, un efect secundar rar, dar grav, relatează AFP.

”Nu recomandăm folosirea vacinurilor cu vector adenoviral în programul naţional de vaccinare”, a anunţat şeful Comitetului, Lars Vorland, care i-a predat raportul ministrului norvegian al Sănătăţii Bent Høie.

”Bineînţeles, din cauza efectelor secundare grave”, observate la o infimă parte a persoanelor vaccinate cu aceste vaccinuri nu recomandă comitetul aceste vaccinuri, a subliniat medicul.

Experţii propun, însă, ca aceste vaccinuri să fie administrate pe bază voluntară, însă fără să ajungă la un acord asupra criteriilor în acest sens.

Bent Høie nu a anunţat încă în mod public poziţia Guvernului norvegian.

Norvegia a suspendat folosirea vaccinului anticovid AstraZeneca-Oxford la 11 martie, în vederea unei eaminări mai atente a efectelor secundare rare dar grave.

La 15 aprilie, în contextul în care autorităţile preconizau să renunţe la vacinul laboratorului farmaceutic britanico-suedez, Guvermul a ales să-şi acorde timp suplimentar şi a înfiinţat acest Comitet de experţi care să examineze riscurile legate de vaccinarea cu AstraZeneca-Oxford şi  Johnson & Johnson, care folosesc tehnologia adenovirusului.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă o continuare a vaccinării cu acste vaccinuri. Ele consideră că beneficiile sunt mai importante decât riscurile.

”Dacă decidem să renunţăm definitiv la aceste vaccinuri, ele nu vor fi irosite. Ele vor fi donate altor ţări”, a anunţat Bent Høie.

Oslo a ”împrumutat” deja  216.000 de doze Suediei şi Islandei, care continuă să folosescă vaccinul AstraZeneca-Oxford.

CINCI CAZURI DE TROMBOZĂ GRAVĂ

Între cele 134.000 de doze AstraZeneca-Oxford administrate în Norvegia până la jumătatea lui martie, cinci cazuri grave – între care trei soldate cu moartea – au fost înregistrate la persoane relativ tinere şi sănătoase.

Altă persoană vaccinată cu prima doză de vaccin AstraZeneca-Oxford a murit în urma unei hemoragii cerebrale.

Vaccinul grupului farmaceutic american Johnson & Johnson nu a fost încă desfăşurat în Norvegia, însă tromboze rare au apărut în Statele Unite, după vaccinarea cu acest vaccin.

Programul norvegian de vaccinare se bazează pe două vaccinuri cu ARN mesager – ale alinţei americano-germane Pfizer/BioNTech şi companiei americane în domeniul biotehnologiei Moderna.

”Avem suficiente vaccinuri cu ARN mesager”, a anunţat directoarea Institutului norvegian de Sănătate Publică (FHI), Camilla Stoltenberg.

Potrivit FHI, fără vaccinurile cu vector adenoviral, persoanele în vârstă de peste 18 ani ar urma să fie vaccinate toate – până în a treia săptămână a lui iulie -, iar toate persoanele ar urma să fie vaccinate complet până în a doua jumătate a lui august.

O anchetă realizată în aprilie de către Institut arăta că 91% dintre persoanele intervievate declarau că ”probabil” sau ”foarte probabil” ar accepta să fie vaccinate cu vaccinuri Pfizer-BionTech şi Moderna.

Însă doar 28,7% dintre cei intervievaţi se declarau dispuşi să se vaccineze cu vaccinul AstraZeneca-Oxford.

Danemarca vecină este, pentru moment, singura ţară din Europa care a renunţat în mod oficial la vaccinurile anticovid AstraZeneca-Oxford şi Johnson & Johnson.