STUDIU: Factorii de care depinde bunăstarea. Motivele pentru care tinerii sunt cei mai nemulțumiți de viață

Studiul „Global Mental Wealth” evidențiază importanța relațiilor apropiate, a sentimentului că viața are un scop și a stabilității financiare. În același timp, rezultatele arată că adulții tineri înregistrează cele mai scăzute scoruri de bunăstare, în timp ce aceasta tinde să crească odată cu vârsta.

Citește și: Banii n-aduc fericirea, mit spulberat: „E mai drăguţ să plângi într-un Ferrari”

Cercetarea a fost realizată între iunie și august 2025, cu participarea a 261 de cercetători, iar chestionarul a fost adaptat în 50 de limbi. Studiul a fost acceptat pentru publicare în revista Social Indicators Research.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Autorii au urmărit să depășească limitele clasamentelor tradiționale privind fericirea, care se bazează în principal pe o singură întrebare despre satisfacția față de propria viață. În schimb, noua cercetare a analizat zece dimensiuni ale bunăstării, printre care nivelul de energie, liniștea, relațiile sociale, sentimentul de apartenență și sensul vieții. Participanții au răspuns și la întrebări despre venituri, economii, datorii și situația financiară din copilărie, potrivit Science Blog.

Alte articole

De câți bani are nevoie un român pentru a fi fericit. România se află pe locul 10 în topul mondial al „prețului fericirii”

Sprijinul primit din partea apropiaților contribuie la sentimentul de bunăstare

Rezultatele arată că sprijinul primit din partea persoanelor apropiate este dimensiunea cu cel mai mare punctaj, cu o medie de 5,05 din 7. Pe locul următor s-a situat sentimentul că activitățile desfășurate în viață sunt valoroase și au un scop, cu 4,93 puncte.

La polul opus, nivelul de energie a înregistrat cel mai mic scor, de 4,20 din 7. Doar aproximativ una din cinci persoane a acordat punctajul maxim acestei dimensiuni, comparativ cu aproape două din cinci respondenți care au evaluat la maximum sprijinul primit din partea apropiaților.

Specialiștii spun că un singur scor privind satisfacția față de viață nu poate surprinde toate aceste diferențe. De exemplu, Danemarca și Norvegia au obținut același punctaj mediu pentru satisfacția față de viață, respectiv 6,2, însă profilurile lor au fost diferite atunci când au fost analizate cele zece dimensiuni ale bunăstării.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării este reprezentat de diferența dintre generații. Comparativ cu teoria potrivit căreia satisfacția față de viață scade la vârsta mijlocie și crește din nou la bătrânețe, studiul nu a identificat acest tipar.

În schimb, adulții tineri au înregistrat cele mai scăzute niveluri de bunăstare, iar scorurile au crescut, în general, odată cu înaintarea în vârstă.

Datele arată că doar 14,7% dintre persoanele cu vârste între 18 și 25 de ani nu prezentau indicii de depresie sau anxietate în cadrul chestionarului de screening. Procentul a fost de 23,6% în rândul tuturor participanților.

Coordonatorul cercetării, Kai Ruggeri, profesor de politici de sănătate și management la Universitatea Columbia, a explicat că rezultatele ar putea avea legătură cu presiunea asupra tinerilor, comparațiile permanente de pe rețelele sociale și incertitudinea privind perspectivele profesionale.

Acesta a atras atenția și asupra mesajelor referitoare la viitorul pieței muncii, în special în contextul dezvoltării inteligenței artificiale, care pot alimenta temerile tinerilor privind oportunitățile de carieră și stabilitatea economică.

Citește și: STUDIU: Generația Z aruncă vina dificultăților cu care se confruntă în viața de zi cu zi pe părinți. Ruperea definitivă a relației cu părinții, o alegere tot mai frecventă în rândul tinerilor

O altă concluzie importantă a cercetării privește legătura dintre bani și bunăstare. Conform rezultatelor, nivelul de bunăstare continuă să crească odată cu veniturile, fără să existe un prag clar după care banii nu mai contribuie la îmbunătățirea stării oamenilor.