Studiu Harvard: „Distanţarea socială ar putea fi menţinută până în 2022”. Care sunt scenariile savanţilor

Infecţiile cu COVID-19 ar putea reizbucni după ce se va renunţa la distanţarea socială, ameninţând să depăşească posibilităţile spitalelor, astfel că ar putea fi necesară prelungirea sau reintroducerea restricţiilor până în 2022, arată un model matematic al Şcolii de Sănătate Publică T.H. Chan, din cadrul Universităţii Harvard.

15 apr. 2020, 15:59
Studiu Harvard: „Distanţarea socială ar putea fi menţinută până în 2022”. Care sunt scenariile savanţilor

Cercetătorii americani au modelat diferite estimări ale imunităţii, ale dispariţiei infectării în sezonul cald şi ale distanţării sociale pentru a face predicţii privind răspândirea pe viitor a COVID-19. Toate simulările, de la cele cu o singură perioadă de izolare socială, până la cele cu intervale intermitente de izolare, arată că după ridicarea restricţiilor o să crească din nou numărul de cazuri de contaminare.

Citeşte şi COVID-19. Trei vaccinuri sunt în studii clinice, alte 70 sunt în curs de dezvoltare. Anunţ important făcut de OMS

Marc Lipsitch, unul din conducătorii studiului de la Harvard, spune că predicţia unui sfârşit al pandemiei la vară nu este în concordanţă cu ceea ce ştim. Alături de coautorii articolului, el a insistat că nimeni nu cunoaşte răspunsurile la întrebări importante privind protecţia naturală: nu se ştie dacă pacienţii vindecaţi de COVID-19 devin complet imuni la coronavirus sau cât timp durează imunitatea. Testele care pot oferi indicii prin detectarea anticorpilor abia încep să apară pe piaţă, iar multe se dovedesc nefiabile.

Având în vedere incertitudinile, cercetătorii au modelat diferite estimări ale imunităţii, ale dispariţiei infectării în sezonul cald şi ale distanţării sociale pentru a face predicţii privind răspândirea coronavirusului pe viitor. Toate simulările – atât cele cu o singură perioadă de izolare socială, cât şi cu intervale intermitente de izolare – arată că după ridicarea restricţiilor va creşte din nou numărul de cazuri de contaminare.

Consecinţele şi efectele distanţării sociale

Scenariul cel mai pesimist este cel în care distanţarea strictă, într-o etapă timpurie a epidemiei, nu este urmată de controale. În acest caz, ar urma un val foarte mare de îmbolnăviri la iarnă, aşa cum s-a întâmplat şi în epidemia de gripă din 1918, când s-a infectat un sfert din populaţia mondială şi au murit 100 de milioane de oameni.

Citeşte şi Românii au primit liber de la pandemie pentru a merge la biserică. Care este situaţia în restul ţărilor din Europa

Pe de altă parte, sunt scoase în evidenţă şi consecinţele izolării excesive. O perioadă de blocaj social şi economic de 20 de săptămâni ar reduce atât de eficient propagarea virusului încât nu s-ar crea practic nicio imunizare a populaţiei, astfel că următorul vârf al pandemiei va fi mai accentuat.

Având în vedere importanţa impactului economic al distanţării sociale prelungite, studiul nu recomandă un scenariu sau altul, ci se limitează la avertismentul că o distanţare socială ineficientă sau pe o perioadă prea scurtă poate duce la suprasolicitarea catastrofală a asistenţei medicale.