Autorii au analizat 24.947.061 de nașteri care au avut loc în România între anii 1905–2001. Asta înseamnă aproape un secol. Au plecat de la premisa ca există o sezonalitate a nașterilor, deci și o concepere afectată de factori geografici (latitudine, vreme, durata zilei). Alte caracteristici demografice, socio-culturale cum ar fi educația, etnia și religia au și ele o influență importantă asupra deciziei de a face copii.
Citeşte şi CALENDAR ORTODOX: Începe Postul Craciunului 2018, ce sfinţi sunt sărbătoriţi pe 15 noiembrie
Studiul a ajuns la concluzia că, luând în calcul faptul că o sarcină durează aproximativ 9 luni (40 de săptămâni) și că majoritatea copiilor se nasc la termen, atunci conceperea acestor copii a avut loc exact în perioada Postului Crăciunului. Un post mai lejer, trăit de oameni cu mai mare relaxare.
Postul Crăciunului este un post cu data fixă. Începe în fiecare an pe 14 noiembrie și se termină în Ajunul Craciunului, pe 24 decembrie. Postul acesta durează 40 de zile. Pe 13 noiembrie este lasata secului (ziua in care se mai poate manca carne).
Asta în contradicție cu ceea ce autorii stiudiului au observat că se întâmplă de Postul Paștelui (de obicei în martie-aprilie), cel mai lung post, dar și cel mai sever, și pe care românii îl țin, se pare, mult mai strict. Nouă luni mai târziu, după acest post, (ianuarie-februarie) se nasc cei mai puțini copii din an.
Interesant este că regulile s-au păstrat, chiar dacă datele istorice arată ca de-a lungul timpului structura populației de diverse confesiuni de pe teritoriul nostru a fost diferită, potrivit studiului citat. În 2011 aveam peste 86% din populație, de religie ortodoxă 4,6% romano-catolica și catolica, 3,2% reformata și 4,5% de alte religii.
facebook
twitter
