Studiu Infopolitic: Obiectivul aderării României la Schengen pare şi mai îndepărtat în contextul crizei imigranţilor

Potrivit documentului, valul migraționist din Orientul Mijlociu va continua să pună în evidență, pe de o parte, discrepanțele din interiorul Uniunii Europene, iar pe de altă parte, raportul de forțe dintre statele membre.

Cei de la Infopolitic sunt de părere că realismul politic va fi cel care va domina însă și că fiecare actor își va urmări interesele strategice, în timp ce pentru România „nu sunt de așteptat schimbări majore în privința rolului pe care îl va juca la nivelul Uniunii”.

Citeşte şi: Poliţiştii din Koln, anchetaţi pentru că nu au reuşit să împiedice incidentele cu femei agresate de imigranţi

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„‘Criza imigranților’ relevă încă o dată raportul de forțe de la nivelul Uniunii. Altfel, dincolo de discursuri și de valori, construcția comunitară are mai multe niveluri de autoritate sau merge cu mai multe viteze. (…) În tot acest context, România, adică statele mici ca forță politică și relevantă, nu prea contează. Vocea lor se poate face auzită doar sub forma unui cor regional, adică a unor formule de cooperare pragmatică între state din Europa centrală și de est. Chiar și așa, capacitatea României de a fi un factor activ în politica europeană rămâne una limitată, cauzele fiind multiple. Ele merg de la corupție și eficientă instituțională, la dezvoltare economică și socială, ajungând până la cultura politică și leadership național. În plus, sub amenințări mai degrabă politice, legate fie de Spațiul Schengen, fie de fondurile europene, România a adoptat și va adoptă în continuare o atitudine conciliantă, ușor smerită, în fața oficialilor de la Bruxelles și a marilor actori ai Uniunii”, se arată în studiu.

Prin urmare, Infopolitic consideră că episodul opoziției române în problema refugiaților a fost „unul excepțional” și că, cel mai probabil, România se va ralia la opinia majoritară din UE, „mai ales în condițiile în care această strategie nu a funcționat, iar aderarea la Schengen rămâne un obiectiv virtual inaccesibil”.

„În noul context european, obiectivul aderării la Schengen pare și mai îndepărtat. Acordul Schengen însuși este supus unei puternice presiuni și, pe fondul unei tendințe de închidere a mai multor state membre, ca instrument de protejare individuală în fata valului migraționist, este puțin probabilă o extindere a zonei de circulație liberă, mai ales către state precum România, a căror capacitate instituțională este privită cu neîncredere de partenerii europeni. În pofida rezultatelor înregistrate în lupta împotriva corupției, MCV va fi folosit în continuare ca argument, exclusiv politic, pentru a amâna aderarea României (și a Bulgariei) la Spațiul Schengen”, precizează documentul citat.

În ce privește atitudinea României în regiune, cei de la Infopolitic sunt de părere că aceasta încearcă să se diferențieze de Ungaria și de Polonia, „încercând să preia locul de ‘copil model’ al post-tranziției și al consolidării economice și democratice”.

De asemenea, studiul arată că poziția ferm pro-Kiev a Bucureștiului nu s-a schimbat.

„Este de așteptat că, pe termen mediu, indiferent de poziția pe care mai multe state occidentale o pot adopta în chestiunea Crimeii, România să rămână în continuare unul dintre cei mai fermi susținători ai unei relații strânse cu Statele Unite și, pe cale de consecință, un adversar al Rusiei. România va susține prelungirea regimului de sancțiuni impuse Rusiei, chiar și în situația în care o majoritate calificată a statelor UE ar susține reluarea unui dialog cu Kremlinul. Chiar dacă pentru moment reacția autorităților de la București este mai degrabă una de prudență, justificată de temerile istorice cu privire la Rusia, este evident că elitelor politice românești le lipsește soluția pe termen mediu și lung. Evident, capacitatea României de a influența aceasta situație este redusă. Cu toate acestea, este clar că din punct de vedere militar și politic, situația Crimeii nu poate fi modificată și este greu de crezut că Rusia va renunța la această modificare teritorială”, se subliniază în document.

În aceste condiții, cei de la Infopolitic susțin că, pentru România, „imperativul este reprezentat de acumularea de garanții de securitate”.

„Este important de notat că, în mod ironic, dacă NATO reprezintă garanția de 100% a securității naționale, parteneriatul strategic cu SUA, respectiv amplasarea elementelor scutului anti-racheta la Deveselu și desfășurarea de trupe americane reprezintă garanția de 200%. Relevant este faptul că în ciuda asigurărilor date Rusiei de către oficialii romani, cu privire la natura defensivă a scutului, niciun oficial român nu a comentat asupra acordului cu Iranul, principala amenințare care ar trebui prevenită de scut. (…) Consolidarea prezenței americane în România va fi susținută de elită politică românească într-un acord tacit transpartinic. Este de așteptat, de asemenea, că România să rămână un partener al relațiilor mai strânse dintre UE și SUA”, se mai arată în studiul realizat de Infopolitic.