STUDIU: Meteoriţii din mările calde, aflaţi la originea vieţii de pe Terra

Noul studiu are la bază „cercetări exhaustive și calcule” astrofizice, geologice, chimice și biologice, potrivit cercetătorilor de la Universitatea McMaster din orașul canadian Hamilton, a căror cercetare a fost publicată luni în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS).

Potențialul apariției vieții în acele „mici mări calde” a fost evocat de biologul britanic Charles Darwin, părintele teoriei evoluției speciilor, într-o scrisoare din 1871.

„Dar dacă am putea să concepem că într-o mică mare caldă, în prezența a tot felul de săruri de amoniac și acid fosforic, a luminii, căldurii, electricității etc., un compus proteic s-a format pe cale chimică, pregătit să suporte schimbări încă și mai complexe”, scria celebrul savant britanic în acel text.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De atunci, oamenii de știință opun această ipoteză aceleia potrivit căreia apariția vieții pe Terra se datorează puțurilor hidrotermale de pe fundurile oceanelor.

Alte articole

Cine sunt prietenii de care are nevoie orice femeie. Îți îmbogățesc viața cum nimeni altcineva n-o poate face

Studiu Deloitte: 50% dintre români n-au siguranță financiară, iar 33% suferă de stres zilnic

Noul studiu sugerează că prima teorie are un grad mai mare de probabilitate, deoarece un ciclu de tip „perioadă secetoasă — perioadă umedă” a fost necesar pentru a permite conectarea blocurilor moleculare de bază și formarea unor molecule autoreplicante de acid ribonucleic (ARN).

Aceste molecule de ARN constituie primul cod genetic al vieții terestre, apărând înainte de celebrul ADN, potrivit cercetătorilor canadieni.

„Pentru a înțelege originea vieții, trebuie să înțelegem Terra de acum câteva miliarde de ani”, a declarat Thomas Henning, cercetător la Institutul Max Planck din Germania.

„Așa cum arată studiul nostru, astronomia a furnizat o parte crucială a răspunsului. Datele despre modul în care Sistemul Solar s-a format au consecințe directe asupra originii vieții de pe Terra”, a afirmat același om de știință, citat luni de AFP.

În urmă cu 3,7 miliarde de ani — 4,5 miliarde de ani, planeta noastră era bombardată de meteoriți cu un ritm de 8-11 ori mai mare decât în prezent. Atmosfera de atunci era „dominată de gaze vulcanice și solul era rar, întrucât continentele abia se ridicau de pe fundul oceanului mondial”, potrivit acestui studiu.

La un moment dat, ingredientele necesare formării unor polimeri de RNA au ajuns la concentrații suficiente în lacuri și s-au conectat între ele, în timp ce nivelul apei fluctua în funcție de ritmul precipitațiilor, evaporărilor și scurgerilor.

Acele forme primitive de viață au evoluat până la dezvoltarea ADN-ului, considerat „prea complex pentru a fi primul element de viață ce a apărut pe Terra”, potrivit explicațiilor oferite de Ralph Pudritz, cercetător la Universitatea McMaster. „Viața a trebuit să înceapă prin altceva, iar acel altceva a fost ARN-ul”, a adăugat el.

Citeşte şi Exista viaţă pe Terra în urmă cu 3,95 miliarde de ani?