O analiză a cazurilor în care au fost prescrise antibiotice a demonstrat că medicii de familie din Marea Britanie recomandă de multe ori antibiotice pentru o perioadă prea lungă în comparaţie cu liniile directoare stabilite de Departamentul de Sănătate Publică (Public Health England – PHE).

Experţii din spatele acestui studiu au notat în British Medical Journal (BMJ) că reducerea duratei de administrare a antibioticelor ar fi de ajutor în lupta contra rezistenţei la antimicrobiene (RAM).

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Detalii neștiute despre cariera lui Valeriu Gheorghiță. Cum ...

Corpul de Control al ministrului Sănătăţii, concluzii preliminare ...

Utilizarea excesivă a fost pusă pe seama dezvoltării RAM, care se manifestă atunci când microbii devin rezistenţi la medicamente şi sunt din ce în ce mai greu de eliminat.

Colegiul regal al medicilor de familie din Marea Britanie a precizat că antibioticele poate fi o soluţie ”de viaţă şi de moarte” în cazul unor pacienţi şi a adăugat că sunt necesare teste rapide în cazul intervenţiilor chirurgicale prin care să se stabilească dacă o infecţie este virală şi nu răspunde la antibiotice, sau bacteriană şi reacţionează la aceste medicamente.

Noul studiu a fost efectuat de oameni de ştiinţă de la PHE, Universitatea Oxford şi Facultatea de Medicină din Sussex.

Cercetătorii au comparat liniile directoare ale PHE cu durata de utilizare a antibioticelor în cazul a 13 tipuri de infecţii, în perioada 2013 – 2015. Printre aceste probleme de sănătate se numărau sinuzite, infecţii în gât şi la nivelul urechilor, tuse acută şi bronşită, pneumonie şi cistită acută.

Peste două treimi din totalul reţetelor au prevăzut tratamente cu antibiotice prescrise pentru infecţii ale tractului respirator superior, otită şi tuse acută şi bronşită.

Dintre acestea, 80% sau mai multe dintre perioadele de tratament au depăşit recomandările prevăzute de liniile directoare, respectiv cinci zile pentru tuse acută, bronşită şi otită medie, au notat cercetătorii.

Peste jumătate dintre reţetele pe bază de antibiotice pentru cistită prevedeau o perioadă de administrare mai mare decât cea recomandată, respectiv trei zile.

În cadrul unui editorial publicat alături de concluziile studiului, Alastair Hay, profesor la Universitatea Bristol, a afirmat că ”atât medicii cât şi pacienţii trebuie convinşi să renunţe la perioadele lungi de administrare a antibioticelor” precizând că ”atunci când antibioticele sunt necesare, perioadele mai scurte sunt suficiente pentru a omorî bacteriile şi sunt mai puţin dăunătoare în comparaţie cu perioadele lungi de administrare”.