STUDIU: Peste 80% dintre români aruncă mâncare. Care sunt cele mai risipite alimente

USAMV alături de Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică a Moldovei şi Universitatea Sainte Cyrille et Method din Skopje, împreună cu echipa din proiectul Food Waste Combat, au realizat în perioada iunie – septembrie 2020 un studiu cu privire la risipa alimentară în gospodării din România, Republica Moldova şi Macedonia, iar rezultatele sunt prezentate vineri, în cadrul unui webinar.

Studiul a făcut parte din proiectul „Zéro Gaspillage – pour une production et une consommation responsables en ECO” (Zero risipă, pentru o producţie şi un consum responsabil în Europa centrală şi orientală), finanţat de Agence Universitaire de la Francophonie en Europe Centrale et Orientale.

Rezultatele obţinute arată că, indiferent de ţara de provenienţă, respondenţii declară, în măsură covârşitoare, că aruncă mâncare. Astfel, în România, 83% dintre participanţii la studiu afirmă că au acest obicei, în Republica Moldova, 78,7%, iar în Macedonia, 67,2%.

„Subiectul risipei alimentare stârneşte un interes crescut pentru foarte mulţi respondenţi, cei mai mulţi care se declară interesaţi de acesta fiind consumatorii din România (aproximativ 60%). Se constată astfel o contradicţie între interes şi comportament efectiv, ceea ce denotă o educaţie insuficientă cu privire la comportamentul de consum sustenabil al populaţiei din cele trei ţări. Fructele, legumele şi pâinea sunt alimentele risipite în cea mai mare proporţie, iar principalele motive pentru care participanţii la studiu aruncă alimentele sunt data de expirare şi alterarea acestora”, a transmis coordonatorul echipei de cercetare de la USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cristina Pocol.

Alte articole

Sunt sau nu banii cheia fericirii? Un studiu din SUA dezvăluie salariul de care ai nevoie pentru a te simți mulțumit

România, printre cele mai stabile piețe rezidențiale din Europa. Peste 80% dintre români sunt proprietari. STUDIU

Participanţii la studiu au considerat că, dintre toţi actorii implicaţi în lanţul agro-alimentar, principalii responsabili de fenomenul risipei alimentare sunt consumatorii şi restaurantele, iar cel mai puţin responsabili sunt agricultorii şi micii comercianţi.

De asemenea, criza provocată de COVID-19 a afectat în egală măsură gospodăriile din cele trei ţări luate în studiu.

Cu toate acestea, aproximativ două treimi dintre participanţii la studiu au afirmat că se pot bucura de aceeaşi cantitate de alimente, cu aceiaşi bani, iar cantitatea de alimente aruncate a crescut la peste 10% din gospodării, contrar ipotezelor iniţiale formulate de către cercetătorii care au realizat studiul.

„În concluzie, risipa alimentară nu este un fenomen ce poate fi atribuit unei anumite categorii socio-demografice, ci pare un fenomen larg răspândit, a cărui diminuare necesită încă multe investiţii concretizate în campanii de informare şi educare a actorilor implicaţi. Această concluzie reconfirmă importanţa acţiunilor desfăşurate până în prezent de către actorii civici, academici şi guvernamentali cu privire la stoparea risipei alimentare”, a concluzionat Pocol.

Studiul derulat de cercetători în cele patru luni răspunde astfel unei nevoi urgente de cunoaştere a fenomenului în contextul în care, la nivelul Republicii Moldova nu există nicio cercetare pe această temă, iar în România şi Macedonia cercetările sunt insuficiente şi nu includ actori din întreg lanţul agro-alimentar.

Rezultatele vor fi valorificate la nivel de societate civilă şi de autorităţi, dar şi transpuse în acţiuni concrete de sensibilizare a tuturor actorilor implicaţi prin campanii de influenţare a comportamentului de consum (organizarea de conferinţe, mese rotunde, ateliere participative etc).

Prezentarea rezultatelor studiului nu a fost aleasă întâmplător în 16 octombrie, fiind, din 2016, Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare, în timp ce la nivel mondial, în peste 150 de ţări, este Ziua Mondială a Alimentaţiei. Evenimentul de prezentare va avea loc online, de la ora 16.00, şi poate fi urmărit pe Facebook.

Metoda sondajului de opinie online, prin completarea unui chestionar, a fost aplicată pe un eşantion reprezentativ (2.754 participanţi) pentru mediul de culegere şi ponderile socio-demografice specifice populaţiei luate în studiu.

Agence Universitaire de la Francophonie (AUF) este cea mai importantă reţea universitară din lume, cu peste 1.000 de unităţi membre din 118 ţări şi 59 de locaţii răspândite pe cinci continente. Operator expert în cercetarea şi cunoaşterea francofoniei, creat în urmă cu aproape 60 de ani, AUF intervine în mai multe domenii, precum formare, cercetare, digital, guvernanţă universitară, antreprenoriat/ integrarea studenţilor pe piaţa muncii şi dezvoltare durabilă.

Citeşte şi ANSVSA: Nu există dovezi ştiinţifice că pâinea sau carnea sunt surse de transmitere a COVID-19