Washingtonul va cere în schimb „inspecţii fără restricţii” ale instalaţiilor nucleare iraniene şi implementarea unui control strict al programului nuclear controversat al Iranului, adaugă jurnalul care citează responsabili americani.

Această problemă a fost foarte disputată în cadrul administraţiei americane, însă „un consens s-a constituit treptat în rândul responsabililor americani şi străini cu privire la faptul că Iranul nu va accepta probabil să renunţe complet la îmbogăţirea (uraniului)” şi că a continua în această direcţie se poate dovedi a fi contraproductiv, explică LA Times.

La jumătatea lunii aprilie, secretarul de Stat Hillary Clinton a pledat pentru o politică de schimb reciproc în ceea ce priveşte Iranul, subliniind că Teheranul trebuie să furnizeze „dovezi” ale bunelor sale intenţii, iar apoi Statele Unite vor reacţiona „în consecinţă”.

Programul nuclear al Iranului, în special îmbogăţiea uraniului cu până la 20 la sută, a fost condamnat de şase rezoluţii ale ONU, dintre care patru însoţite de sancţiuni care au fost impuse unilateral de Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Slab îmbogăţit (de la 3,5 la 20 la sută), uraniul poate servi drept combustibil în centrale nucleare sau în instalaţii cu scop ştiinţific, însă îmbogăţit dincolo de 90 la sută, acesta intră în fabricarea armelor nucleare.

Iranul afirmă că îmbogăţeşte uraniul doar pentru a produce combustibilul necesar pentru instalaţiile sale nucleare actuale sau viitoare.

O parte a comunităţii internaţionale se îndoieşte, în pofida dezminţirilor din partea Teheranului, că Iranul nu caută să se doteze cu arma nucleară.

Aceste suspiciuni sunt în centrul discuţiilor dintre Iran şi grupul 5+1 (Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania) care s-au reluat în aprilie la Istanbul şi vor continua la 23 mai la Bagdad.