SUA vor ca Serbia să urmeze calea spre NATO

Secretarul american de stat adjunct John Sullivan a mai afirmat că Washingtonul este „hotărât să protejeze” „suveranitatea şi integritatea teritorială” a Bosniei.

În această privinţă, el a avertizat împotriva „apelurilor la secesiune ori stabilirea celei de-a treia entităţi” în această ţară în care coabitează, de la sfârşitul războiului, Republica Srpska, entitatea sârbilor, şi entitatea croato-bosniacă.

„Statele Unite susţin cu entuziasm decizia guvernului Bosniei de a continua (drumul ţării) spre aderarea la NATO”, a declarat diplomatul american.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Am exprimat acest punct de vedere în cursul întâlnirii de astăzi cu cei trei membri ai preşedinţiei. Am discutat despre poziţia americană care este mai fermă ca niciodată”, a spus el.

Alte articole

Vicepremierul are veşti proaste pentru bugetari: Statul „nu își mai permite” majorări şi sporuri, nu ne mai permitem salarii la stat peste cele din privat. DOCUMENT proiect legea salarizării

Marius Bodnariu, românul a cărui poveste a inspirat „Fjord”, filmul lui Mungiu premiat la Cannes: „Nu ne-am mai întors în Norvegia”

La începutul lui decembrie, Bosnia a fost îndemnată de Alianţa Nord-Atlantică să prezinte „planul său de acţiune”, ultima etapă înainte de a fi invitată oficial să adere. Un consens este necesar în această ţară pentru a avansa în direcţia respectivă.

În cadrul preşedinţiei tripartite a Bosniei, ai cărei membri sârb, bosniac şi croat au fost aleşi în octombrie, perspectiva aderării la alianţa militară occidentală nu este însă sprijinită în unanimitate.

De la alegerea sa, membrul sârb al preşedinţiei, Milorad Dodik, care afişează relaţiile sale apropiate cu preşedintele rus, Vladimir Putin, şi care, din 2017, este vizat de sancţiuni americane, a repetat de mai multe ori ferma sa opoziţie faţă de aderarea Bosniei la NATO.

Citeşte şi Ministerul de Externe român regretă demersurile pentru formarea armatei kosovare

Această mică ţară din Balcani, unde războiul intercomunitar din perioada 1992-1995 a făcut circa 100.000 de morţi, înainte de semnarea acordului de pace de la Dayton (Statele Unite), rămâne deşirată între cele trei comunităţi.

Războiul s-a încheiat cu bombardarea de către aviaţia NATO a poziţiilor deţinute de forţele sârbe.

Bosniacii (musulmani) reprezintă 50% din cei 3,5 milioane de locuitori ai Bosniei. Aproape o treime (31%) din populaţie o constituie sârbii (ortodocşi) şi 15% croaţii (catolici).

„În cadrul preşedinţiei avem un consens în privinţa drumului european şi am avut ocazia să spun că nu există consens în legătură cu NATO, pentru că Republica Srpska nu este pregătită să meargă mai departe pe această temă”, a declarat presei Milorad Dodik, la finalul întrevederii cu diplomatul american.

Entitatea sârbilor bosniaci a adoptat în 2017 o rezoluţie privind „neutralitatea sa militară” în raport cu alianţele internaţionale.