SUBIECTE GEOGRAFIE BAC 2026. Profesorul Răzvan Vișan, de la Liceul Privat Atlas, consideră că subiectul de la Geografie de la Bacalaureat 2026 a avut un grad de dificultate mai ridicat decât cel din ultimii ani și decât cel de la simularea națională.
„Subiectul de anul acesta a fost, în opinia mea, mai dificil decât cele din ultimii doi ani și mai dificil decât cel de la simularea națională”, a declarat profesorul pentru HotNews.
Acesta estimează un nivel de dificultate de aproximativ 8,5 din 10 și spune că elevii bine pregătiți puteau obține fără probleme note de până la 8, însă cerințele pentru punctajele mari au fost mai solicitante.
„Până în zona notei 8, cerințele puteau fi rezolvate fără mari probleme de elevii bine pregătiți. Totuși, de la nota 8 în sus, subiectul a devenit mai solicitant, iar diferența s-a făcut prin cerințele care necesitau explicații și argumentări”, a explicat Răzvan Vișan.
Profesorul arată că exercițiile de tip E, care au un punctaj important, au fost mai dificile decât în anii precedenți. Elevii au trebuit, de exemplu, să argumenteze de ce în Munții Alpi apar lacuri glaciare, să explice de ce energia eoliană apare în vestul Europei, de ce în Finlanda energia solară ocupă pondere redusă și să prezinte atât un avantaj, cât și un dezavantaj al utilizării transporturilor maritime”.
„Cred că numărul notelor de 10 va fi mai mic comparativ cu anii trecuți, tocmai din cauza cerințelor care au făcut diferența între un rezultat foarte bun și unul excelent”
În ceea ce privește rezultatele examenului, profesorul estimează că rata de promovare va rămâne ridicată, însă numărul notelor maxime ar putea fi mai mic decât în anii anteriori.
„Per ansamblu, mă aștept la o rată ridicată de promovare. Estimez un procent de aproximativ 75%, posibil chiar mai mare. În schimb, cred că numărul notelor de 10 va fi mai mic comparativ cu anii trecuți, tocmai din cauza cerințelor care au făcut diferența între un rezultat foarte bun și unul excelent”, a mai spus profesorul.
Subiectele de la Geografie la BAC 2026 au verificat atât cunoștințele despre geografia României și a Europei, cât și capacitatea elevilor de a interpreta hărți, grafice și tabele statistice.
Geografia este una dintre disciplinele pe care absolvenții de liceu le pot alege la proba E.d) – proba la alegere a profilului și specializării din cadrul examenului de Bacalaureat.
În funcție de profilul și specializarea urmate, candidații susțin examen la una dintre următoarele discipline: Geografie, Fizică, Chimie, Biologie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Economie, Sociologie sau Filosofie. Alegerea este făcută la înscrierea la examen, în funcție de disciplina corespunzătoare profilului absolvit.
SUBIECTE GEOGRAFIE BAC 2026. Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educației, absolvenții claselor a XII-a susțin joi, 2 iulie, proba la alegerea a profilului.
Potrivit informațiilor apărute în mediul online după începerea probei scrise la Geografie din cadrul examenului de Bacalaureat 2026, la Subiectul al III-lea, unde candidații trebuie să realizeze caracterizarea geografică a unei țări, cerința ar fi vizat Ungaria. Conform modelului oficial publicat de Ministerul Educației, subiectele la Geografie sunt structurate în trei părți, prin care sunt evaluate atât cunoștințele de geografie fizică și umană, cât și capacitatea candidaților de a interpreta informații cartografice.
Primul subiect include, de regulă, exerciții bazate pe hărți, prin care elevii trebuie să identifice state, orașe, unități de relief, râuri și alte elemente geografice. Totodată, aceștia au de rezolvat cerințe care vizează orientarea în spațiu și utilizarea corectă a noțiunilor specifice disciplinei.
La Subiectul al II-lea sunt propuse exerciții de analiză și interpretare a unor hărți, grafice, tabele sau imagini. Candidații trebuie să stabilească legături între diferite fenomene geografice și să folosească în mod adecvat terminologia de specialitate. Subiectul al III-lea este destinat răspunsurilor dezvoltate și argumentării unor aspecte ce țin de caracteristicile regiunilor geografice, ale fenomenelor naturale sau ale elementelor economice și demografice. În această secțiune este inclusă, de regulă, și caracterizarea geografică a unei țări.
Elevii care au terminat un profil uman și care au ales să susțină examenul la Geografie au de rezolvat trei subiecte, care combină elemente de hartă, interpretare, comparații și explicații geografice.
Profesoara Simona Mirea, de la Colegiul Național „Sfântul Sava”, vine cu sfaturi prețioase pentru absolvenții de clasa a XII-a care au optat pentru Geografie la BAC.
”Proba la disciplina geografie din cadrul examenului de Bacalaureat este structurată și anul acesta pe trei subiecte, fiecare cu subpuncte A, B, C, D, E ce vizează:
Subiectul I – Geografia Europei;
Subiectul al II-lea – Geografia României;
Subiectul al III-lea – Geografia Europei, Geografia României și Uniunea Europeană.
Atât Subiectul I cât și Subiectul al II-lea au, ca suport cartografic, harta.
Subiectul I începe tot cu harta Europei, dar atenție, anul acesta sunt marcate cu numere atât orașele capitală cât și statele. In varianta model publicată de Ministerul Educaţiei prin Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, cât și în varianta de la simulare din luna martie, atât statele cât și orașele capitală sunt marcate prin numere; oraşe-capitală cu numere de la 1 la 15 și state cu numere de la 16 la 25.
Pornind de la hartă:
Subpunctele A și B solicită răspunsuri scurte de tipul identificării și precizării anumitor aspecte din Geografia Europei;
Subpunctul C este tip grilă, cu o singură variantă corectă de răspuns; pentru acest subpunct scrieți pe foaia de examen doar litera corespunzătoare răspunsului corect (conform cerinței).
Cei care cunosc bine harta vor răspunde cu ușurință la aceste trei subpuncte.
Subpunctul D solicită comparația între clima a două state europene. Atenție la cele trei note (Nota 1, Nota 2, Nota 3) ce însoțesc cerința și mai ales, realizați fiecare aspect al comparației printr-o frază urmărind același element al climei pentru fiecare stat, folosind o expresie care să scoată în evidență deosebirea.
Exemplu: Statul marcat, pe hartă, cu numărul X are climă mediteraneeană, spre deosebire de statul marcat, pe hartă, cu numărul Y care are climă temperat – continentală.
Pentru Subpunctul E formulați răspunsuri scurte (punctuale) dacă vi se cere să precizați sausă menționați aspecte geografice, iar atunci când vi se cere să prezentați sau să explicați- formulați răspuns dezvoltat (frază) de tip cauză – efect (dacă nu prezentați o explicație completă, pentru răspuns parțial vă va fi acordat doar jumătate din punctaj).
Acest subpunct testează capacitatea de a explica realități geografice simple, aspecte din viața de zi cu zi etc.
Subiectul al II-lea
Atenție și la acest subiect! Și aici se pornește de la harta României, pe care sunt marcate oraşe cu numere de la 1 la 6, râuri cu numere de la 7 la 12 și unităţi de relief cu numere de la 13 la 20 (spre deosebire de anii anteriori când marcarea unităților de relief era făcută prin litere, iar râurile și orașele prin numere).
(Atenție la legendă! – râurile sunt indicate prin săgeți cu numere, iar orașele prin puncte cu numere);
are aceeași structură cu cea a Subiectului I, recomandările pentru subpunctele A, B, C, E sunt valabile și aici;
Subpunctul D care solicită comparația între două unități de relief marcate pe hartă, păstrează cele trei note de subsol; redactarea frazelor se va face urmărind același aspect al reliefului la fiecare unitate, nefiind necesară precizarea numelor unităților de relief.
Exemplu: Unitatea marcată, pe hartă, cu numărul X s-a format prin sedimentare, spre deosebire de unitatea marcată, pe hartă, cu numărul Y care s-a format prin cutarea și înălțarea scoarței terestre (în exemplul dat deosebirea s-a făcut luând în considerare doar modul de formare).
Subiectul al III-lea prezintă tot un număr de cinci subpuncte A, B, C, D, E, dar itemii sunt diferiți.
Subpunctul A – pe baza unei reprezentări grafice ce poate reda aspecte actuale ale unor elemente de Geografie fizică, umană sau economică, se testează citirea și interpretarea corectă a datelor înscrise conform legendei, dar și operații elementare de matematică. Păstrez recomandarea ca pentru interpretarea și citirea cu exactitate a datelor înscrise să vă ajutați de o riglă (aveți voie cu acest instrument în sala de examen).
Subpunctul B – tot pe baza reprezentării grafice vi se poate cere să precizați sau să realizați calcule matematice simple (Sfat: Rezolvați calculele pe ciornă, iar pe foaia de examen scrieți răspunsul corect).
La Subpunctul C – răspundeți punctual, precizând aspectele cerute pentru unul dintre statele vecine României sau pentru unul dintre cele șapte state ale Uniunii Europene propuse ca studiu de caz (vă puteți ajuta de harta de la Subiectul I pentru a nu greși precizarea statelor vecine).
Subpunctul D solicită citirea și interpretarea unor date înscrise într-un tabel, iar Subpunctul E poate solicita explicarea unor procese/fenomene/aspecte din realitatea geografică europeană, românească ori a unor probleme actuale de interes din sfera Uniunii Europene.
Citiți datele înscrise în tabel și aveți grijă în continuare la nuanțele: precizați (răspundeți pe scurt) prezentați/ explicați (fraze, răspuns dezvoltat).
Sfaturi la final:
Timpul alocat probei de Bacalaureat la disciplina Geografie este suficient. În cele trei ore, subiectele le puteți rezolva mai întâi pe ciornă.
Transcrieți-le apoi cu mare atenție pe foaia de examen.
Organizați răspunsurile pe cât posibil în ordinea subiectelor probei (nu este greșit să le rezolvați în ce ordine doriți sau știți, dar la final verificați dacă ați scris rezolvările pentru toate cerințele sau dacă le-ați transcris de pe ciornă).
Atenție sporită la întrebările de tip grilă: literele să fie scrise citeț, iar la subiectele unde aveți de precizat denumiri geografice aveți grijă să le scrieți corect.
Pentru un scris îngrijit, folosiți stiloul cu cerneală albastră, pentru claritate și vizibilitate în procesul de evaluare în care lucrările sunt scanate și trimise în format digital către corectori; este o formă de respect față de cadrul formal al evaluării.
Daca ați terminat de scris înainte de expirarea timpului, încercați să reluați subiectele pe care nu le-ați știut inițial să le rezolvați; ajutați-vă de hărțile suport. Este posibil ca la a doua sau a treia încercare să vă amintiți și să găsiți răspunsul potrivit.
Nu uitați că harta este un element de sprijin în învățarea geografiei, iar dacă v-ați pregătit pentru acest examen având alături suportul acesteia, rezolvarea cerințelor va fi făcută cu SUCCES!”, precizează profesoara în cadrul ghidului pentru elevii care susțin BACUL, potrivit edupedu.ro.