SUBIECTE GEOGRFIE BAC 2020. Subiectele pe care l-au avut de rezolvat absolvenţii de clasa a XII-a care au susţinut proba scrisă la Geografie nu au avut un grad mare de dificultate, susţin profesorii.

Prof.dr. Ioan Mărculeţ, cadru didactic la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, a spus cum se rezolvau subiectele la georgrafie, potrivit Adevărul.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vacanţa de Paşte 2024. Câte zile libere au elevii şi când ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

SUBIECTUL I evaluează cunoştinţele referitoare la Geografia Europei, majoritatea cerinţelor (punctele A – D) făcând apel la observarea, citirea şi interpretarea Hărţii Politice a Europei.

Punctul A, alcătuit din itemi cu răspuns scurt, solicită precizarea unui nume de stat (ţară) şi a unui nume oraş-capitală.

Răspunsurile corecte: 1. G – Franţa; 2. 12 – Oslo.

Punctul B este alcătuit din itemi de completare.

Răspunsurile corecte: 1. 13; 2. Danemarca; 3. Belgrad.

Punctul C este format din itemi cu alegere multiplă, cu un răspuns corect şi trei distractori.

Variantele corecte:

1. d; 2. a; 3. a; 4. a; 5. c.

Punctul D, item de tip eseu nestructurat, solicită identificarea a trei deosebiri între clima statului marcat cu C (Italia) şi clima statului marcat cu D (Marea Britanie) şi prezentarea lor comparativă.

Variante de răspuns: 1. în statul marcat cu C tipul de climă este subtropical (mediteranean), iar în statul marcat cu D este temperat-oceanic;

2. în statul marcat cu C verile sunt calde şi uscate iar iernile blânde şi ploioase, în timp în statul marcat cu D verile sunt răcoroase şi ploioase iar iernile blânde;

3. în statul marcat cu C precipitaţiile medii anuale sunt de 400 – 1.000 de mm, în timp ce în statul marcat D depăşesc 1.000 de mm. Punctul E solicită identificarea şi precizarea a două cauze care au determinat defrişări masive în Europa.

Răspunsuri posibile: – pentru obţinerea terenurilor agricole; – pentru valorificarea lemnului în industrie şi construcţii; – pentru extinderea aşezărilor umane.

SUBIECTUL II evaluează cunoştinţele acumulate pentru Geografia României, majoritatea cerinţelor (punctele A – D) făcând apel la observarea, citirea şi interpretarea Hărţii României. Structura acestui subiect este asemănătoare cu cea a Subiectului I.

Punctul A solicită precizarea unui nume de oraş şi a unui nume de râu.

1. 10 – Suceava;

2. 4 – Olt.

Răspunsurile la punctul B sunt:

1. Ialomiţa;

2.E;

3. Arad.

Variatele corecte pentru punctul C sunt: 1. d; 2. b; 3. c; 4. b; 5. c.

Punctul D, item de tip eseu nestructurat, solicită identificarea a trei deosebiri între relieful unităţii marcată cu A (Grupa Parâng) şi relieful unităţii marcată H (Câmpia Olteniei/Sectorul Vestic al Câmpiei Române) şi prezentarea lor comparativă.

Variante de răspuns:

1. unitatea marcată cu A s-a format prin încreţire, iar unitatea marcată cu H, prin acumulări de sedimente;

2. unitatea marcată cu A este alcătuită din şisturi cristaline şi, local, calcare, în timp ce unitatea marcată cu H, din nisipuri, pietrişuri, loess, argilă;

3. unitatea marcată cu A are altitudini mai mari de 2.500 de metri, iar unitatea marcată cu H, mai mici de 300 de metri.

Punctul E solicită identificarea şi precizarea unei cauze a densităţii reduse a populaţiei din Carpaţii Meridionali (1) şi un avantaj care decurge din faptul că România este o ţară pontică (1).

Variante de răspuns:

1. – altitudinea care generează climatul rece şi umed şi solurile cu fertilitate redusă;

– predominanţa versanţilor;

2. România dispune de transport maritim, turism baneo-maritim şi poate exploata din platforma continentală hidrocarburi.

SUBIECTUL III este structurat diferit şi vizează atât cunoştinţe şi competenţe din Geografia Europei, cât şi din Geografia României.

Punctul A este de tip întrebări structurate şi solicită analiza şi interpretarea unei diagrame referitoare la producţia de cereale din patru state europene.

Răspunsurile corecte: 1. Franţa – 62,5 mil. tone; 2. circa 16,5 mil. tone; 3. circa 31,5 mil. tone.

Punctul B, de realizat tot pe baza diagramei producţiei de cereale. 1. circa 60 mil. tone; 2. climatul subpolar din nord şi cel temperat rece din sud; solurile cu fertilitate scăzută; 3. Câmpia Română sau Câmpia de Vest.

Punctul C este de tip eseu structurat şi solicită precizarea unor elemente fizico-geografice şi umane din Podişul Dobrogei.

Variante de răspuns.

1. Dunărea;

2. prin eroziunea unor munţi vechi, în nord şi prin acumulări de sedimente, în sud;

3. şisturi verzi, sau calcare, bazalt, loess;

4. Podişul Casimcei, sau Munţii Măcin, Dealurile Tulcei, Podişul Negru-Vodă ş.a.;

5. pontică (o primă variantă) / de ariditate (o altă variantă);

6. variante: liman fluviatil, lagună, liman fluvio-maritim;

7. variante: stepă, silvostepă, pădure de foioase;

8. Tulcea şi Constanţa;

9. variante: cereale (grâu, porumb), viţă-de-vie, pomi fructiferi etc.

Punctul D este format din itemi de tip rezolvare de probleme.

Răspunsuri corecte: 1. 2,7%; 2. cu 0,5%; 3. 7,7%. Punctul E solicită explicarea diferenţei de temperatură medie dintre Craiova şi Vf. Omu (1) şi precizarea unei cauze care determină distribuţia inegală a infrastructurii de transport în Europa (2).

1. Diferenţa de temperatură este determinată de scăderea cu aproximativ 0,6 grade Celsius la 100 de metri altitudine, între cele două fiind o diferenţă de nivel de circa 2.300 m. 2. Variante posibile: relieful cu caracteristici diferite (altitudine, fragmentare etc.), investiţiile diferite în infrastructură cauzate de nivelele diferite de dezvoltare ale statelor, densitatea inegală a populaţiei etc.

Citeşte şi BACALAUREAT 2020 EDU.RO. SUBIECTE GEOGRAFIE Bacalaureat 2020