Substanța

care îndeamnă creierul să mănânce mai mult se găsește în majoritatea alimentelor prelucrate, care există pe rafturile magazinelor și sunt devorate de români. Este vorba despre glutamatul de sodiu, o substanță care se regăsește în multe dintre produsele din supermarketuri, în special cele bogate în proteine. Substanța a fost descoperită în anii 1800, în Japonia și a fost extrasă din alge, alimente vegetale bogate în proteine.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Detalii neștiute despre cariera lui Valeriu Gheorghiță. Cum ...

Corpul de Control al ministrului Sănătăţii, concluzii preliminare ...

În ziua de azi glutamatul de sodiu se poate ascunde în mâncărurile procesate sub o sumedenie de denumiri, cum ar fi monosodium glutamat, natrium glutaminat, E 621 (conform regulamentelor europene). Glutamatul de sodiu se joacă cu receptorii creierului uman atunci când consumăm alimentele care conțin această substanță și ne face să credem că mâncarea are nu numai un gust delicios, ci ne face să devenim niște gurmanzi, dorindu-ne să mâncam tot mai mult.

Persoanele sensibile la efectele glutamatului de sodiu invocă simptome ca greață, dureri de cap, ameţeli, palpitaţii, slăbiciune şi oboseală, iar această stare de rău poartă denumirea de „simptomul mâncării chinezeşti”.

Substanța otrăvitoare care se găsește în semipreparate poate ucide un șobolan

Specialiștii avertizează asupra alimentelor care conțin glutamat de sodiu și ne transformă în niște pofticioși. Alimentele care ne amăgesc papilele gustative sunt: drojdia autolizată, caseinatul de calciu, gelatina, proteinele hidrolizate, caseinatul de sodiu, extractul de drojdie, proteinele texturate, carrageenanul, guma vegetală, condimentele, aromele, bulionul, concentratul de roşii, supa de carne, malţul din orz, extractul de malţ, aroma de malţ, proteinele din lapte, izolatul proteic din lapte, concentratul proteic din lapte, proteinele din soia, izolatul proteic din soia, concentratul proteic din soia, sosul de soia, extractul de soia, chipsurile, floricelele, supele instant, condimentele, pateul de ficat, pateul vegetal, salamul, parizerul, crenvurştii. Însă, deși pare greu de crezut, glutamatul se regăsește și în alimente naturale, precum drojdia de bere, ciuperci, roşii, brânzeturi şi extracte vegetale. Motiv pentru care se estimează că aproximativ 6% din dieta zilnică a unei persoane este alcătuită din glutamatul de sodiu (MSG).

Experții au descoperit că nu numai alimentele prelucrate artificial conțin cantități periculoase de glutamat de sodiu, ci și alimentele semipreparate din supermarketuri, care la prima vedere ar părea inofensive, datorită faptului că nu conțin aditivul E 621 și dau impresia că ar fi asemenea mâncării gătite acasă. Chiar și aceste alimente semipreparate conțin „ingrediente” bogate în glutamat de sodiu, cum ar fi „proteina vegetală hidrolizată” (care conţine până la 30% glutamat), „proteina din plante hidrolizată”, „arome naturale”, „aromatizanţi”, sau „extractul Kombu”.

Studiul condus de un institut de nutriție din SUA a arătat că un adult consuma în medie două kilograme de mâncare pe zi, ceea ce înseamnă că ingerează aproximativ 12 grame de glutamat de monosodiu, o cantitate îndeajuns de mare să omoare un șobolan de un kilogram.

Glutamatul de sodiu și efectele dezastroase asupra adolescenților și copiilor nenăscuți

Această substanță predispune consumatorii la creșterea riscului de a dezvolta diabet, întrucât favorizează creșterea nivelului de insulină. Un alt efect al consumului de glutamat de sodiu sunt dereglările hormonale, o consecință care constituie un real pericol pentru adolescenți deoarece reduce secreția hormonului de creştere și predispune la obezitate.

Femeile însărcinate nu ar trebui sub nicio formă să consume alimente, care conține glutamat de sodiu, deoarece substanța trece de „bariera protectoare” a placentei și pune fătul în pericol, relatează ncbi.

„S-a demonstrat că glutamatul de monosodiu (MSG) penetrează bariera placentei. Activarea excesivă a receptorilor de glutamat şi supraîncărcarea intracelulară cu calciu indusă de către MSG, care, în cele din urmă, conduce la moartea neuronilor, ar putea rezulta într-o reducere a capacităţii de învăţare şi de memorare a puilor de şoareci, dacă mama a fost tratată cu MSG pe când purta puiul în pântece. Sugerăm cu tărie abandonarea agentului aromatizator glutamat de monosodiu şi reconsiderarea dozelor zilnice de proteine şi de aminoacizi recomandate în timpul sarcinii”, au declarat specialiștii  M. Hermanussen şi J.A. Tresguerres în 2003.

Glutamatul, substanța care predispune la comportamente agresive

O altă consecință gravă a glutamatului de sodiu e faptul că afectează psihicul consumatorului, astfel persoanele pot deveni antisociale, sau pot dezvolta un comportament agresiv, iar nivelul de atenție și de concentrare scade. Potrivit studiilor, glutamatul distruge și diminuează capacităţile cognitive chiar și în faza intrauterină.

Pentru a nu cădea victime efectelor devastatoare ale glutamatului de sodiu este recomnadat să consumăm mâncare în stare naturală și cât mai puțin procesată și să citim etichetele produselor alimentare ca să depistăm substanța. Renunțarea sau măcar evitarea glutamatului nu înseamnă o alimentație fadă, fără gust, putem profita din plin de varietatea de condimente naturale, care dau o savoare autentică și intensă mâncării, astfel ne putem îndrepta către: anason, boia de ardei dulce, busuioc, chimen, cimbru, coriandru, cuișoare, ghimbir, hrean, mărar, mentă, leuștean, măghiran, muștar, nucșoară, ridiche, ardei iute, rozmarin, salvie, scorțișoară, șofran, tarhon, țelină, vanilie, piper.