„NATO are capabilități unice pentru a face diferența”, a spus secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg. ”Vom furniza un sprijin sporit partenerilor noștri, astfel încât ei să poată proteja țările și respinge extremismul violent”, a adăugat el.

Astfel, instructorii militari vor fi retrimiși în Irak, unde NATO a fost prezentă între 2004 și 2011.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Joe Biden sugerează că unchiul său a fost devorat de canibali ...

Visa Waiver este un obiectiv strategic naţional, anunţă Guvernul

Liderii țărilor aliate au convenit ”în principiu” ca avioane de supraveghere AWACS să furnizeze sprijin pentru forțele coaliției internaționale.

Avioanele vor opera în spațiul aerian internațional și în cel al Turciei ”pentru a supraveghea spațiul aerian de deasupra Irakului și Siriei”, a explicat Jens Stoltenberg.

Avertisment către Rusia: Ieşiţi din Ucraina

Totodată, secretarul general Jens Stoltenberg a cerut Rusiei să pună capăt sprijinului militar, politic și financiar acordat rebelilor separatiști din estul Ucrainei.

Stoltenberg a făcut aceste afirmații într-o conferință de presă comună cu președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, după reuniunea la nivel înalt a Alianței Nord-Atlantice desfășurată vineri și sâmbătă în capitala Poloniei.

La acest summit liderii statelor aliate au aprobat desfășurarea a patru batalioane în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, în cadrul măsurilor de contracarare a amenințării reprezentate de Rusia. Obiectivul NATO este de a preveni repetarea scenariului ucrainean și o anexare ipotetică de către Rusia a unei părți a teritoriului uneia dintre fostele republici baltice sovietice.

Marea Britanie s-a angajat să trimită 650 de militari, dintre care 500 în Estonia și 150 în Polonia. Canada a anunțat în urmă cu câteva zile că va trimite 1.000 de militari, în timp ce Belgia și Franța urmează să desfășoare fiecare câte 150 de militari. Batalionul din Letonia va fi sub comandament canadian, cel din Lituania sub comandament german, cel din Estonia sub comandament britanic, iar batalionul din Polonia va avea comandament american.

NATO și-a multiplicat exercițiile în estul Europei pentru a verifica nivelul de pregătire a trupelor sale și a reasigura țările membre din estul Europei. Alianța Nord-Atlantică a trimis, de asemenea, avioane suplimentare pentru a da noi asigurări de protecție a granițelor aeriene de-a lungul coastelor statelor baltice. În sudul Europei, NATO se ocupă tot mai mult de securitatea României și a Bulgariei, care privesc cu neliniște consolidarea dispozitivului militar rus în Marea Neagră.

Klaus Iohannis: A fost un summit de succes

Președintele Klaus Iohannis a apreciat că Summitul NATO de la Varșovia a fost unul de succes pentru România, punctând că toate temele de interes pentru țara noastră au fost cuprinse în documentele finale.

„Summitul NATO care s-a încheiat astăzi constituie un moment foarte important pentru Alianța Nord-Atlantică și pentru țara noastră. Pot spune cu toată certitudinea că a fost un summit de succes pentru România”, a spus Iohannis, într-o declarație de presă. Şeful statului a arătat că România își consolidează, astfel, poziția ca stat membru NATO și actor regional care contribuie la menținerea securității și stabilității într-o zonă marcată de numeroase riscuri și provocări.

Șeful statului a precizat că atât declarația privind securitatea trans-atlantică, cât și declarația finală a summitului NATO cuprind temele de interes pentru România, care au fost cuprinse în mandatul care a fost aprobat de CSAT.

„România a dovedit că este nu doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate în regiune și, foarte important, Romania a dovedit ca este un Aliat credibil”, a spus Iohannis.

Șeful statului a precizat că obiectivele strategice ale României la acest Summit au vizat reafirmarea unității NATO și a legăturii transatlantice, consolidarea securității naționale, descurajarea factorilor de risc existenți și plasarea României și a regiunii Mării Negre ca elemente centrale ale securității euro-atlantice pe dimensiunea sudică a flancului estic.

Citeşte şi Klaus Iohannis, la Summitul NATO: Am obţinut dezvoltarea de noi opţiuni pentru dimensiunile aeriană şi maritimă la Marea Neagră

El a indicat că principalele elemente de interes pentru România, obținute la Summitul de la Varșovia, privesc echilibrarea măsurilor luate, în cadrul noii posturi de apărare și descurajare, pe Flancul Estic, o prezență aliată înaintată adaptată constând din Brigada multinațională și Inițiativa de Instruire Intensificată, respectiv decizia privind elaborarea de opțiuni pentru consolidarea prezenței maritime și aeriene aliate în sudul Flancului Estic, un nou nivel în ce privește planificarea apărării pentru România în cadrul NATO, adică dezvoltarea planului de contingență obținut în contextul reuniunii anterioare a Alianței și declararea capacității operaționale inițiale a sistemului antirachetă al NATO, elementul esențial ale acestui progres fiind integrarea facilității de la Deveselu în sistemul Alianței Nord-Atlantice

La Summitul NATO a fost obținut un plan de contingență dezvoltat, care vizează România și regiunea din jurul său: „Cu privire la planul de contingență, am atins un nou nivel. Am obținut un plan de contingență dezvoltat, aspect care vizează în mod direct România și regiunea noastră”.

Pe teritoriul României va exista o brigadă multinațională la care și-au anunțat contribuția certă Polonia și Bulgaria. „Vom avea o brigadă multinațională, astfel și acest punct din mandatul României a fost atins”, a anunțat Iohannis, arătând că la această brigadă și-au anunțat contribuții certe Polonia – cu o companie – și Bulgaria – cu un batalion.

„Vom continua discuțiile pentru alte contribuții, dar semnele sunt foarte bune”, a precizat șeful statului.