Supa de găină stresată, extrem de periculoasă pentru sănătate. Medicul Virgil Stroescu: „Când găina vede cuțitul începe să facă gălăgie. În timpul acesta toate mizeriile intră în sânge”

Medicul Virgil Stroescu, despre secretul periculos din supa de pui. Acesta este un preparat cu o multitudine de beneficii pentru sănătate, pentru că astfel ajungi să mănânci multe legume pline de vitamine și nutrienți. O supă de pui sănătoasă te ajută să te încălzești, mai ales în zilele răcoroase sau când nu te simți foarte bine.

Medicul Virgil Stroescu a vorbit despre un subiect delicat. El susține că, deși toată lumea consumă supăp de pui, puțini sunt cei care știu ce pericol se ascunde în acest preparat. Acesta spune că, în momentul în care găina ajunge să fie sacrificată, din cauza stresului, cresc catecolaminele din organism. După sacrificare, rinichii se blochează, astfel că toate mizeriile intră în sânge.

Citește și: EXCLUSIV Medicul Virgil Stroescu, despre riscul consumului de carne: „Oamenii care au trăit și trăiesc mult sunt oamenii care mănâncă vegetale”

„Vezi unul bolnav, stă acasă și se gândesc să îi facă o supă bună de găină, să-i mai dea niște energie, ca aminoacizi. Găina stă prin curte și când vede că urmează să fie omorâtă, se agită , se zgate, iar în acel moment, cresc toate catecolaminele din organism, pentru că e stres, iar stresul stoarce toate catecolaminele.

Ulterior, omul ia cuțitul, iar când găina vede cuțitul începe să facă gălăgie. Imediat i se taie gâtul și se plimbă moartă, fără cap. În timpul acesta rinichii sunt blocați și tot ce este în rinichi, tot ce este în tubul digestiv, toate mizeriile intră în sânge, pentru că nu se mai pot filtra.

Astfel, în sânge găsim fecale, urină și toate substanțele otrăvitoare. Din găina asta faci o supă bună și i-o dai omului să o mănânce și din cauza catecolaminelor care te biciuie, nu îți dai seama câte substanțe toxice bagă în el. Tocmai de aceea spun că trebuie să gândim sănătos și frumos”, a spus medicul Virgiliu Stroescu, în cadrul podcastului „Altceva cu Adrian Artene”.

Citește și: EXCLUSIV Virgil Stroescu, despre efectele nocive ale alcoolului asupra creierului: „Alcoolul face în creier ce au făcut minerii în Piața Universității: distruge, omoară”

Catecolaminele sunt un grup de substanțe chimice care includ hormonii epinefrină (adrenalină), norepinefrină (noradrenalină) și dopamină. Aceste substanțe sunt produse în principal în glandele suprarenale și sunt implicate în răspunsul organismului la stres și în reglarea multor funcții fiziologice.

Roluri și efecte importante ale catecolaminelor

• Reacția la stres: Catecolaminele sunt eliberate în fluxurile crescute în momentele de stres sau pericol. Ele pregătesc corpul pentru a face față situațiilor de urgență prin creșterea ritmului cardiac, creșterea presiunii arteriale, dilatarea căilor respiratorii și creșterea nivelului de glucoză din sânge pentru a furniza energie suplimentară mușchilor.
• Reglarea tensiunii arteriale: Epinefrina și norepinefrina acționează ca hormoni vasoactivi, determinând vasoconstricția sau vasodilatația în funcție de nevoile organismului pentru a menține tensiunea arterială în limite normale.
• Reglarea umorului și motivației: Dopamina, o catecolamină, este implicată în controlul circuitelor de recompensă ale creierului, jucând un rol esențial în modularea comportamentului, al motivației și al stării de spirit. Deficitul de dopamină este asociat cu tulburări precum depresia și boala Parkinson.
• Reglarea metabolismului: Catecolaminele pot influența metabolismul, inclusiv arderea grăsimilor și creșterea nivelului de glucoză din sânge, pentru a asigura energie suplimentară necesară în timpul stresului sau efortului fizic intens.
• Modularea răspunsului inflamator: Catecolaminele pot influența sistemul imunitar și răspunsul inflamator al organismului. De exemplu, epinefrina și norepinefrina pot modula eliberarea de citokine proinflamatorii și pot influența activitatea celulelor imune.
• Reglarea ritmului cardiac: Catecolaminele pot afecta direct activitatea cardiacă prin creșterea frecvenței cardiace și a contractilității inimii, contribuind astfel la menținerea funcției cardiace normale.