Superlaserul de la Măgurele, un instrument puternic al cercetătorilor în lupta împotriva cancerului

Acest laser, care se aşteaptă să fie cel mai puternic din lume, la intrarea sa în funcţiune, în 2015, va fi instalat la Institutul de Fizică Nucleară de la Măgurele, la 15 kilometri sud-vest de Bucureşti, cândva un centru de elită în interiorul blocului comunist şi care speră să-şi recapete importanţa cu ajutorul acestui proiect, scrie Agerpres.

Instalaţia se va numi ELI-Nuclear Physics Facility (ELI-NP) şi va face parte dintr-un proiect mai ambiţios, denumit ELI (Extreme Light Infrastructure), la care participă 40 de instituţii din 13 ţări europene. ELI are ca obiectiv obţinerea de intensităţi foarte ridicate ale laserului şi pulsuri foarte scurte.

În România, două lasere de 10 petawatt şi un transmiţător puternic de raze gamma vor acţiona pentru a experimenta atât în câmpul fizicii, cât şi în aplicaţii medicale şi sociale. Viitorul laser ELI-NP va folosi tehnologie de vârf pentru a aplica terapii cu protoni, tratament care permite atacarea agresivă şi în forţă a tumorilor, diminuând în acelaşi timp afectarea zonelor adiacente sănătoase. O terapie care este încă extrem de costisitoare şi care necesită o importantă desfăşurare tehnologică, însă care s-ar putea dovedi foarte eficientă în viitor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Dacă se reuşeşte realizarea tratamentului cu acest nou tip de laser, s-ar putea aplica la un cost mai redus, pe măsură ce tehnologia avansează şi laserele devin mai ieftine”, a declarat pentru EFE managerul proiectului ELI România, Nicolae Zamfir.

În plus, această tehnologie va îmbunătăţi eficienţa radioterapiei, prin obţinerea de noi radioizotopi, dar şi a chimioterapiei, datorită producerii unui izotop de platină radioactiv. „Circa un sfert din pacienţii trataţi cu chimioterapie se supun inutil tratamentului, dat fiind că substanţa folosită nu ajunge direct la tumoare’, spune cercetătorul român. ‘A produce un izotop de platină radioactiv şi a face ca acesta să ajungă direct la organul bolnav ne va ajuta să ştim dacă trebuie să se continue cu medicaţia”, spune Zamfir.

Alte aplicaţii ale noului laser vor fi în domeniul fizicii materialelor, al nanotehnologiei, dar şi în controlul traficului materialelor radioactive. ‘Punerea sa în funcţiune poate uşura activitatea funcţionarilor vamali care trebuie să scaneze rapid remorcile de transport’, precizează Nicolae Zamfir.

Totodată, fasciculul de lumină poate fi folosit şi aplicat în alte tehnologii, pentru a elimina în doar câteva secunde reziduurile lăsate de centralele şi de centrele de cercetare a energiei nucleare, accelerând astfel un proces care în prezent durează zeci de ani.

Însă dincolo de toate aceste aplicaţii, laserul ELI-NP va deschide noi orizonturi, spre experimente fascinante în domeniul fizicii clasice, asigură cercetătorul român. Laboratorul de la Măgurele va studia interacţiunea laserului şi a radiaţiilor electromagnetice cu materia, pentru a deschide calea experimentelor cu un laser chiar mai puternic.

‘Se doreşte concentrarea unei forţe energetice enorme într-un singur punct pentru a produce materie’, comentează Zamfir despre planurile de a construi un laser de 20 de ori mai puternic şi care să permită crearea de electroni şi pozitroni, prin fracturarea ‘vidului’.

‘Combinarea razelor gamma va produce noi efecte care momentan există doar în însemnările cercetătorilor, sub formă de teorie, dar care nu au fost puse în practică’, explică cercetătorul român, care asigură că oamenii de ştiinţă ‘sunt emoţionaţi la ideea de a genera materie pornind de la vid’. ‘Există modele care demonstrează că, la o intensitate extremă a puterii laserului, se produce materie în interiorul vidului’, susţine el.

Costul iniţial al proiectului se ridică la 350 de milioane de euro, din care Uniunea Europeană va finanţa 80%. În afară de laboratorul de la Măgurele, vor mai funcţiona în cadrul proiectului ELI o instalaţie în Republica Cehă, dedicată energiei de înaltă eficienţă, şi alta în Ungaria, care se va concentra pe emisia de pulsuri de attosecunde (a 10-a la puterea minus 18 parte dintr-o secundă – n.r.), care vor funcţiona autonom, dar vor colabora atunci când vine vorba de obiectivele comune ale proiectului ELI.