Superstiţii de Anul Nou 2021.

Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri. De asemenea, pentru un an norocos şi plin de iubire sunt de preferat hainele roşii, roşul fiind considerat culoarea veseliei şi a dragostei.

În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge. Tradiţia spune că aceia care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste. Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea se spune că în noaptea de Revelion trebuie evitate atât discuţiile în contradictoriu şi limbajul licenţios sau brutal, cât şi povestirile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, acestea atrag şi ghinionul.

Ajunul Anului Nou. Tradiţii şi superstiţii din întreaga lume. De la Pluguşor, la dormitul în cimitir alături de cei dragi

Adevărate sau nu, câți dintre noi trecem indiferenți pe lângă o superstiție? Fie că știm de ea din copilărie sau din tradiția populară, fie că auzim de una nouă, tot suntem cu atenția mărită și cu ochii în patru, interesați să ținem măcar un pic cont de ea.

Oamenii de pretutindeni de pe glob cred cu tărieîn unele superstiții ce țin de ieșirea dintr-un an și intrarea în noul an. Ideea de bază care ne dirijează pe toți de Revelion și în prima zi a noului an este că așa cum se întâmplă evenimentele din acea noapte dintre ani și de a doua zi, așa îți va merge și ție în noul an.
Studiile arată că mulți oameni fac diverse fapte, care mai de care mai bizare, ca să fie siguri că au invitat norocul în viața lor și că au izgonit ghinionul și problemele anului ce trece.

Iata mai jos cele mai cunoscute superstiții internaționale de care poți ține cont și tu pentru noaptea de Revelion și prima zi din noul an. Sau nu! Tu alegi, noi doar ți le prezentăm.

Superstiţii de Anul Nou 2021. Poartă haine noi, preferabil roșii

Mulți oameni cred cu tărie în credința conform căreia de Anul Nou trebuie să ai haine noi pe tine. Vestimentația de culoare roșie este preferata tuturor pentru că roșul este o culoare veselă și cu siguranță atrage un viitor mai fericit pentru cel ce o poartă.

Să nu care cumva să plângi!

Se spune că este bine să evităm să plângem sau să spargem lucruri sau să le stricăm de supărare în prima zi a noului an, dacă nu vrei să te urmeze tot anul acest tip de comportament.

Superstiţii de Anul Nou 2021. Vorbește frumos, nu spune cuvinte urâte

Oamenii au credința că trebuie să ne purtăm civilizat, să ne abținem de la răutăți, de la înjurături sau de la invocarea morților sau a poveștilor cu stafii în noaptea dintre ani, ca să avem noroc în anul care vine.

Bebelușii de an nou – cei mai norocoși

Copiii născuți pe 1 ianuarie au noroc cu carul de-a lungul întregii lor vieți, așa se spune. Așadar, aviz amatorilor! Dacă aveți ocazia să nașteți în prima zi din an, nu ezitați!

Dacă pleacă banul din casă, îți pleacă norocul

În mai multe orase, oamenii nu lasa banii, bijuteriile sau obiectele valoroase sa iasa din casa lor de Anul Nou. Mai mult, se spune ca e bine sa nu platesti facturi si sa nu imprumuti nimic de 1 ianuarie. Oamenii merg pana acolo incat nici gunoiul nu il duc in prima zi a noului an si nici cu aspiratorul nu dau, ca sa fie siguri ca nimic nu iese din casa lor in acea zi.

Daca ai de oferit cadouri pe 1 ianuarie si le ai in masina din 31 decembrie, superstitiile spun ca mai bine lasi cadoul in masina ca sa nu fie nevoie sa il scoti din casa de 1 ianuarie. Iar daca nu ai incotro si chiar trebuie sa scoti ceva din casa in aceasta zi, ideal e ca inainte de asta sa iti intre cineva in casa cu un cadou.

Toate aceste masuri, unele absurde, sunt facute in numele credintei de a nu lasa norocul si bunastarea sa ti se scurga din casa tot anul.

Superstiţii de Anul Nou 2021. Lasă vechiul an să iasă

La miezul noptii, toate usile casei trebuie sa fie deschise ca sa lasam vechiul an sa fuga si sa nu mai ramana nimic din ce a fost neplacut din el, la noi in casa.

Îndeasă-ți portofele, umple-ți dulapurile

Exista credinta ca vei atrage prosperitatea in casa ta in noul an daca el te gaseste cu portofelul plin de bani si cu dulapurile ticsite cu alimente. Daca ai portofelul gol sau dulapurile saracacios echipate cu produse, asta indica un an mai modest financiar.

Superstiţii de Anul Nou 2021. Nu spăla vase

In unele culturi, daca speli vase sau rufe, deci faci „laturi” in ziua de an nou, se spune ca e semnul unei morti in familie in anul ce vine. Multi oameni nici nu se spala pe cap pe 1 ianuarie din acest motiv.

Muncește și tu ceva pe 1 ianuarie

Se spune ca daca prestezi o mica activitate pe domeniul tau profesional in prima zi a noului an este foarte bine pentru ca asta asigura o avansare in cariera. Dar nu e la fel de bine, ba chiar aduce ghinion sa incepi un proiect serios nou profesional in aceeasi zi.

Superstiţii de Anul Nou 2021. Nu te da înapoi de la gălăgie

Oamenii cred ca cel rau si slujbasii sai mereu au urat galagia foarte mare si sunetele foarte stridente. Asadar, ca sa ii sperii, poti sa fii cat de galagios vrei si poti de Revelion, cand noul an vine. Din acest motiv se spune si ca bat clopotele la biserica.

Citește și: Obiceiuri de Anul Nou • Datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova
Scapă de datorii

Plateste-ti facturile si datoriile inainte de Revelion ca sa nu ai ce datora nimanui in noul an, asa spune o superstitie. Asta daca nu ai vreun credit la banca pe vreo 20 de ani cel putin.

Superstiţii de Anul Nou 2021.Pupă-te la miezul nopții

Exista credinta puternica ca de vei reusi sa te saruti cu perechea ta fix la miezul noptii, atunci relatia voastra va continua si va deveni si mai solida pe tot anul ce vine. Iar daca nu o veti face, veti avea un an rece din punct de vedere al relatiei voastre.

Primul sosit în casă, fără platfus

Nu trebuie sa iesi primul din casa in prima zi din noul an inainte sa iti intre cineva in casa. Acest cineva care iti calca pragul se spune ca nu trebuie sa aiba platfus, sa priveasca sasiu si sa aiba sprancene impreunate pe mijlocul fruntii. Si daca tot vine, ar fi bine sa aduca si un cadou. Asa spune superstitia.

Superstiţii de Anul Nou 2021. De unde bate vântul

Directia de unde bate vantul pe 1 ianuarie spune multe despre anul ce tocmai incepe. Vantul din sud anunta vreme bine si vremuri prospere in timp ce vantul din nord anunta vreme rea anul ce vine. Vantul dinspre est anunta calamitati naturale iar vantul din vest anunta bogatie de lapte si peste pentru toata lumea dar si moartea unei persoane de mare importanta nationala. Daca nu bate deloc vantul, e semn de bucurie si prosperitate tot anul.

Dansează în jurul pomului

Daca dansezi in aer liber, indeosebi in jurul unui copac in ziua de 1 ianuarie este o cale sigura de a atrage spre tine norocul in dragoste, prosperitate si sanatate in urmatoarele 12 luni.

Vrei soț? Uită-te pe geam de anul nou

Se spune ca daca in ziua de an nou o fata necasatorita se trezeste si se uita pe geam si vede un barbat, acesta este semnul ca in acel an ea se va casatori (evident, nu cu barbatul de pe strada).

Superstiţii de Anul Nou 2021. Scurge sticla. Valabil şi pentru fete

Poti sa te asiguri de noroc in noul an daca scurgi tu ultimele picaturi din sticla de sampanie cu care intampini Noul An. Cel putin asa zic superstitiile!

Cu sau fara sfaturile izvorate din cele mai traznite superstitii de an nou, romaniatv.net iti doreste sa ai un an nou imbelsugat si fericit!

Superstiţii de Anul Nou 2021

Pluguşorul

, Mersul cu Buhaiul, Jocul Caprei şi Jocul Ursului aducătoare de fertilitate şi Umblatul cu Sorcova pentru a transmite sănătate şi tinereţe celor colindaţi marchează datina românească la trecerea dintre ani.

Pluguşorul, Mersul cu Buhaiul, Jocul Caprei şi Jocul Ursului aducătoare de fertilitate şi Umblatul cu Sorcova pentru a transmite sănătate şi tinereţe celor colindaţi marchează datina românească la trecerea dintre ani.

Potrivit unor superstiţii ale românilor, pentru a avea noroc şi belşug în noul an pe masă se pun struguri şi smochine.

Perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează a amestecat vechi sărbători păgâne (Dionisiacele câmpeneşti, Brumulia, Saturnalia, Dies natalis Salis invictis) reinterpretate în perspectivă creştină, ţărănească şi teologală, potrivit cercetătorului Şerban Anghelescu, care vorbeşte în „Sărbători de iarnă” despre colindele din ultimele zile ale anului.

„În practică, formele de colindat ocupă aproape întreg teritoriul celor douăsprezece zile. În Moldova şi Muntenia se umblă cu Capra de Anul Nou, iar în Transilvania de Crăciun, fără să fie o regulă absolută”, explică acesta, descriind pe zone care sunt simbolurile colindătorilor la sfârşit de an.

Vlad Manoliu scrie în „Sărbători româneşti” că „între Crăciun şi Bobotează (în unele zone, doar în cele trei zile de Crăciun) copiii umblă cu Steaua. Ei sunt numiţi «stelari», «colindari», «crai». Steaua este făcută de obicei din lemn. Partea centrală, «văcălia», este rotundă (de obicei o sită veche). În ea se înfig 6-8 sau chiar 12 «coarne» triunghiulare învelite în hârtie colorată între care se atârnă hârtii cu ciucuri. Văcălia are sus un clopoţel, iar jos băţul lung”.

Tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou 2021

Odinioară, luna decembrie era numită şi Undrea, dar şi Luna lui Cojoc, Ningău sau Luna lui Andrei. În lumea satului românesc, tradiţiile, obiceiurile şi datinile păstrate reprezintă tezaurul naţional nescris şi înţelepciunea populară.

Lista tradiţiilor şi a obiceiurilor româneşti cuprinde, pe lângă colinde, jocuri cu măşti, alaiuri, teatru popular şi dansuri specifice finalului de an.

Pluguşorul este un obicei practicat de români, încă din cele mai vechi timpuri, de sărbătoarea Anului Nou.

„Uratul cu plugul sau cu pluguşorul practicat de copii şi de feciori în grupuri separate implică uneori prezenţa fizică a plugului. Textul, o istorie versificată a facerii de pâine (colac), întruneşte trăsăturile necesare mitului. Recitat în timp sacru, pluguşorul povesteşte despre naşterea pâinii la care participă succesiv aproape toţi membrii comunităţii, iar în cele din urmă colacul este împărţit tuturor. Satul întreg se adună în colacul care îi conţine simbolic pe toţi şi se desface apoi în bucăţile împărţite egal. Trupul pâinii va trăi identic în fiecare dintre actorii şi martorii ritului”, scrie Şerban Anghelescu în „Sărbători de iarnă”.

Obicei agrar, structurat după modelul colindelor, Mersul cu Buhaiul este o datină păstrată de sute de ani în satele româneşti. Obiceiul Buhaiului se practică în ajunul Anului Nou, între asfinţit şi miezul nopţii. Obiectul buhai este o bărbânţă (putină) cu unul dintre capete acoperit de o bucată de piele de oaie foarte bine întinsă, din centrul căreia atârnă o slimnă (coamă) din păr de cal, ce produce un sunet grav, ciudat şi nemuzical, care aminteşte de mugetul unui taur.

Uneori buhaiul este împodobit şi i se pun coarne de berbec învelite în hârtie colorată şi ciucuri. Grupurile de urători poartă costume tradiţionale, căciuli împodobite, bice şi clopoţei, fiind răsplătiţi de gazde cu mere, nuci, covrigi şi colăcei.

Un alt obicei arhaic care se petrece în seara Anului Nou este Jocul Ursului, un joc popular cu măşti, cu caracter augural, format din urători deghizaţi. Masca-costum este lucrată din blana unui animal întreg şi este împodobită la cap cu doi canafi (ciucuri) de culoare roşie. Jocul Ursului este aducător de fertilitate, iar sunetele fluierului, ale tobelor şi ale tălăngilor vor avea ca rezultat scoaterea căldurii din pământ şi astfel solul va fi mai productiv.

Jocul Caprei este un obicei străvechi, ce se păstrează încă la români şi face parte din tradiţiile de iarnă. În ziua de Anul Nou, prin teatrul folcloric pe care Jocul Caprei îl prezintă trecând printr-un ciclu de „transformări” (moarte, înmormântare, bocete, înviere), participăm în fapt la un ritual dramatic împletit cu elemente de cult.

Potrivit tradiţiilor româneşti, mersul cu Capra, cât şi primirea urătorilor în fiecare casă de creştini aduc noroc şi belşug în gospodărie, fiind totodată un obicei important şi pentru agricultorii care considerau Jocul Caprei o chemare a forţei divine pentru atragerea roadelor bogate. Animal de cult, în vechime, capra a fost asociată cultului fertilităţii. Actul ritual al acestui joc simbolizează înmormântarea anului vechi şi renaşterea anului nou.

Potrivit cercetătorului Şerban Anghelescu, capra şi jocul ei reprezintă un ritual care compune o imagine fioroasă şi comică în acelaşi timp. „O construcţie simplă şi ingenioasă de lemn sau, în mod excepţional, din fire şi bare metalice constituie suportul, coloana vertebrală a caprei care susţine capul cornut cu maxilarul superior mobil. Mânuitorul caprei ascuns sub o pânză de care atârnă fâşii de hârtie colorată sau fire vegetale face să clămpăne fioros, ritmic, botul caprei, ameninţându-i pe spectatori. Salturile acrobatice ale jucătorului de capră, zgomotul fălcilor lovite, sunetul clopoţelului atârnat de maxilar, sclipirea oglinzilor fixate deseori pe blana textilă a caprei, compun o imagine voit ţipătoare, fioroasă şi comică în acelaşi timp, în care preoţii vedeau poate pe drept cuvânt figura diavolului”.

Textele rostite de purtătorii caprei sunt complet neînsemnate faţă de comportamentul actual al măştii.

„Moartea simulată a animalului şi bocetul parodic al însoţitorului care comandă jocul i-au determinat pe unii cercetători să creadă în originile dionisiace ale ritului. Ei văd în jocul caprei şi în cel al ursului dramele rituale străvechi în care divinităţile mureau pentru fecunditatea pământului”, sunt concluziile istoricului.

Un alt obicei de Anul Nou, Umblatul cu Sorcova este practicat mai cu seamă de copii. Etimologia cuvântului „sorcova” vine din bulgară, de la cuvantul surov, care înseamnă „verde crud” şi face referire la ramura verde îmbobocită pe care o foloseau urătorii în vechime. Pentru urător, Sorcova ţine loc de baghetă magică şi are calitatea de a transmite sănătate şi tinereţe celui colindat.

Superstiţii de Anul Nou 2021. Nu uitaţi de vâsc!

Unele dintre cele mai cunoscute superstiţii respectate de români sunt legate de bani, noroc şi roade.

În noaptea dintre ani, se spune că este bine să avem bani în buzunar, dar şi că nu este bine să dăm bani pe 31 decembrie şi 1 ianuarie, ca să nu rămânem fără bani tot anul ce vine. În unele zone ale ţării, femeile coc o pâine în care ascund bani, iar cel care găseşte monedele va avea noroc de bani tot anul.

Pentru atragerea norocului, se consideră că este bine să avem vâsc pe masă, în noaptea de Revelion, dar şi struguri şi smochine, pentru belşug.

O altă superstiţie legată de belşug, pe care mulţi o şi respectă, spune că este bine ca prima persoana care intră în casă în prima zi a Anului Nou să fie un bărbat brunet (se spune că blonzii şi roşcaţii sunt aducători de ghinion, iar femeile de asemenea). Musafirul trebuie să intre în casă cu o crenguţă de vâsc, pâine şi sare.

În noaptea dintre ani se spune că este bine să purtăm ceva roşu, iar pe 1 ianuarie să avem haine noi, pentru noroc.

Din bătrâni se ştie că nu e bine să fie agăţat calendarul anului nou înainte ca cel în curs să se fi sfârşit, pentru că aduce ghinion.

O altă superstiţie este legată de faptul că cine va dormi în ziua de Sfântul Vasile va fi leneş tot anul.

În prima zi a anului nu este bine să aruncăm nimic, nici măcar gunoiul, pentru că dăm cu piciorul norocului. Se mai spune că în noaptea dintre ani nu se găteşte mâncare din carne de pasăre, deoarece, aşa cum găina scormoneşte pământul şi îl împrăştie, tot aşa se risipesc norocul şi bunăstarea casei.

În prima zi din noul an nu se mătură, nu se spală, pentru a nu atrage sărăcirea casei.

Ajunul anului nou: Tradiții și obiceiuri în lume

Ecuador 

– Anul Nou este marcat la miezul nopţii prin arderea sperietorilor de ciori umplute cu hârtie. Sunt arse, de asemenea, şi fotografiile din ultimul an, ca semn aducător de noroc.

Spania – dacă poţi să bagi în gură 12 boabe de struguri la miezul nopţii, ai parte de noroc în anul care vine.

Danemarca – toate farfuriile nefolosite sunt păstrate până la data de 31 decembrie, când sunt afectuos sparte de tocul uşilor tuturor prietenilor şi rudelor.

Filipine – totul se reduce la bani. Filipinezii cred că totul trebuie să fie rotund, astfel încât să reprezinte monede şi să aducă bogăţie. Alimente rotunde, haine rotunde, totul să fie rotund la intrarea în Noul An.

Columbia – locuitorii poartă cu ei valize toată ziua, în speranţa de a avea un an plin de călătorii.

America de Sud – purtarea de lenjerie de corp colorată determină soarta cuiva în noul an. Lenjeria de corp de culoare roşie înseamnă că vei găsi dragostea. Auriul înseamnă bogăţie, iar albul semnifică pace.

Japonia – toate clopotele sună de 108 ori, conform convingerii buddhiste că acest lucru aduce purificare. Este, de asemenea, considerat a fi bine să intri în Noul An zâmbind, deoarece aduce noroc.

Peru – în fiecare an, la sfârşitul lunii decembrie, oamenii dintr-un sat mic din Peru se bat cu pumnii pentru a-şi rezolva diferendele, pentru a intra în Noul An de la zero.

Siberia – oamenii sar în lacurile îngheţate, pe trunchiuri de copaci.

Irlanda – oamenii lovesc pâine de pereţi, pentru a alunga spiritele rele.

Africa de Sud – oamenii aruncă mobila pe geam.

Finlanda – oamenii prezic anul care vine aruncând cositor topit într-o găleată cu apă şi interpretând forma rezultată.

Panama – efigii ale tuturor celor faimoşi sunt arse, ca modalitate de a începe noul cu noroc.

Scoţia – prima persoana care trece pragul unei case, în Noul An, trebuie să aducă un cadou norocos.

Estonia – oamenii mănâncă de şapte ori pe zi, de Anul Nou, pentru a-şi asigura prosperitatea în Noul An.

Franța – francezii mănâncă o grămadă de clătite.

Elveția – Anul Nou este marcat prin aruncarea de îngheţată pe podea.

Belgia – oamenii au un respect și pentru animale de Anoul Nou, iar fermierii le urează vacilor un An Nou fericit!

Bolivia – în prăjiturile de Anul Nou se pun monede, iar cine găsește moneda în prăjitură va avea noroc în anul ce urmează

Puerto Rico – oamenii aruncă găleţi cu apă pe geam pentru a alunga spiritele rele.

Thailanda – în afară de aruncarea găleţilor cu apă unii pe alţii, thailandezii se murdăresc unii pe alţii cu talc gri.

Chile – familiile petrec noaptea în compania celor dragi decedaţi, dormind în cimitir.