Superstiţii în Ajunul Crăciunului. De ce nu trebuie măturată casa pe 24 decembrie

Superstiţii în Ajunul Crăciunului. În această zi gospodinele pregătesc bucatele pentru Crăciun, acestea simbolizând belşugul casei. Se dă de pomană pentru morţi şi se primesc colindători.

Preoţii sfinţesc masa de Ajun şi vestec Naşterea Domnului. În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru.

Citeşte şi Când se împodobește, de fapt, bradul de Crăciun. Cum a apărut acest obicei în lume

Superstiţii în Ajunul Crăciunului. Ce simbolizează darurile primite de colindători

În Ajun, copiii merg la colundat. “Steaua”, “Craii”, “Viflaimul” sunt doar câteva dintre colindele dedicate sărbătorii.

Alte articole

Ghinion uriaș pentru persoanele care nu au strâns încă bradul de Crăciun. Ce spun superstițiile despre această amânare

Unul dintre cele mai mari lanțuri de magazine oferă românilor bani în schimbul brazilor de Crăciun. Care sunt condițiile

“Darurile primite de copii – merele, covrigii, nucile ¬ sunt ofrande simbolice, cu semnificaţie creştină şi precreştină, exprimând sincretismul datinilor româneşti de la Crăciun.

Covrigii şi colăceii sunt simbolul grâului, expresie a rodniciei – dintr-un bob se naşte un spic – dar este concomitent şi “trupul Domnului” din Sfânta împărtăşanie. Prin forma lor rotundă, alături de colacul de Crăciun, ei amintesc de forma discului solar, celebrat prin jertfe alimentare în credinţele precreştine legate de cultul Soarelui, aflat în criză cosmică la solstiţiul de iarnă.

Nucile întruchipează, prin miezul lor, Crucea Domnului, iar merele amintesc de răscumpărarea păcatului originar, dar şi de perfecţiunea frumuseţii care învinge timpul”, explică Doină Işfanoni, cercetător etnolog la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală, potrivit Adevărul. 

Citeşte şi MESAJE DE CRĂCIUN 2020. Cele mai frumoase felicitări de Sărbătorile de iarnă

Superstiţii şi Tradiţii în Ajunul Crăciunului. Ce trebuie să faci ca să ai noroc tot anul

1. Credinţa populară spune că pentru a avea noroc în noul an, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun.

2. În ziua de Ajun se taie câte un măr, iar dacă mărul are viermi, se spune că cel care a tăiat fructul va fi încercat de boală tot anul, iar dacă mărul este putred, atunci va muri.

3. În ziua de Ajun nu sunt permise supărarea, certurile şi loviturile: cel care loveşte cu pumnul va primi înapoi tot atâţia pumni cât a dat.

4. Deşi majoritatea oamenilor împodoesc bradul de Crăciun când le permite timpul, acesta se împodobeşte de fapt în seara de Ajun, pe 24 decembrie.

5. Conform unei superstiţii, în ziua de Ajun nu este permis consumul de rachiu. Se spune că cel care bea rachiu pe 24 decembrie, va fi batjocorit de diavol.

6. Cei ce cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua ajunului Crăciunului.

7. O superstiţie spune că dacă un bărbat intră primul în casă în ziua de Ajun şi ziua de Crăciun, familia va fi binecuvântată cu noroc tot anul care urmează.

8. Casa nu trebuie măturată în ziua de Ajun, căci aşa se alungă tot norocul.

9. Un obicei popular este aducerea unei crenguţe de vâsc în casă. Aceasta este aducătoare de noroc, belşug şi alungă certurile şi ghinionul.

10. O tradiţie presupune împodobirea bradului de Crăciun cu un săculeţ mic, umplut cu boabe de fasole albă. Acestea simbolizează puritatea sufletului.

11. O altă tradiţie este recuperarea tuturor bunurilor împrumutate de-a lungul anului.

12. Un obicei respectat în special la sate este aruncarea boabelor de grâu sau porumb către colindători. Boabele călcate trebuie împărţite apoi la păsări, pentru ca acestea să dea ouă din belşug în noul an.