Superstiţiile românilor şi lipsa de educaţie, principalele cauze care au dus la încetinirea campaniei de vaccinare. De ce cred sociologii că nu-și va atinge scopul campania „Ce conţine vaccinul?”

Dan Petre spune că nivelul scăzut de educație științifică şi suspiciunile de manipulare sunt printre cele mai importante cauze ale neîncrederii românilor în vaccin. „Studiile arată că principalul motiv îl reprezintă teama de reacții adverse ale vaccinului, urmată de lipsa de încredere în vaccinurile anti-Covid sau în vaccinuri în general”,a spus sociologul, într-un interviu acordat G4Media. Totodată, el are îndoieli şi cu privire la încercarea guvernului de relansare a vaccinării, prin campania „Ce conţine vaccinul?”.

„Un alt motiv important îl reprezintă nivelul scăzut de educație științifică și gândire critică din societatea românească. Mai multe studii arată că românii sunt printre cei mai superstițioși și religioși din Europa si că au mai multă încredere în pseudo și para-științe decât în știință. Iar vaccinul este un produs definitoriu al științelor medicale.

Un alt motiv îl reprezintă suspiciunea de manipulare, temerea că informațiile privind vaccinurile anti Covid (și pandemie în general) sunt influențate de diverse persoane, organizații sau instituții (”sunt interese mari la mijloc”). Consumul intens de rețele de socializare și aspectele disfuncționale ale acestora (ex. fenomenul de filtrare a informațiilor conform opiniilor deja existente, recompensarea/amplificarea știrilor senzaționale sau false/fake news în detrimentul celor descriptive, neutre etc.) contribuie considerabil la amplificarea acestui tip de motivație”, a mai adăugat Dan Petre.

Citeşte şi România s-a prăbuşit în topul vaccinărilor. Din fruntaşii Europei am ajuns printre ultimii în clasamentul ţărilor care au administrat cel puţin o doză

Cât priveşte reticenţa tinerilor, acesta a explicat: „Tinerii sunt în general ceva mai sceptici decât media populației în ceea ce privește pandemia. La toate motivele menționate anterior, se adaugă în opinia mea alți câțiva factori. Primul este faptul că ei au cel mai puțin de pierdut din punct de vedere sănătate: pentru ei riscul de sănătate este considerabil mai scăzut decât în cazul adulților/persoanelor în vârstă. Ceea ce îi face să privească cu mai multă relaxare această pandemie.

Cel de-al doilea este faptul că ei au cel mai mult de pierdut din cauza restricțiilor: educație, oportunități de socializare și de distracție, oportunități economice sau profesionale etc. Ceea ce îi predispune la a minimiza efectele pandemiei și considera restricțiile ca fiind excesive. Cel de-al treilea motiv este nevoia tinerilor de a gândi și face lucrurile diferit de ceea ce le cer reprezentanții ”autorității”.

Citeşte şi Micutzu, moment fabulos despre vaccinare. „Pfizer, noul iPhone, Moderna, vechiul iPhone, Astra Zeneca e pentru săraci!” VIDEO

Privitor la campania guvernamentală „Ce conţine vaccinul?”, sociologul a spus: „Cred însă că ideea strategică a fost implementată prost la nivel de execuție. Pe de o parte, prin alegerea unor persoane care nu sunt cu adevărat influencers sau care nu beneficiază de suficientă notorietate și grad de încredere din partea populației (ex. membrii guvernului). Studiile arată că nivelul de încredere al populației în partide și oameni politici este foarte scăzut.

Pe de alta parte prin folosirea unui concept ambiguu: ”compoziția vaccinului/ce conține vaccinul”. Prima asociere spontană este despre ingredientele acestuia, pentru a afla ulterior din discursul influencer-ului că este vorba de fapt de ce reprezintă vaccinul din punct de vedere emoțional. Ceea ce face întreg procesul de înțelegere a mesajului, complicat și puțin credibil. Deci cu un potențial redus de persuasiune.

Cred că această campanie nu își va atinge obiectivul și că nu va ajuta semnificativ la creșterea numărului de persoane vaccinate. Este foarte probabil să fie luată în derâdere sau chiar să determine reacții de și mai mare rezistență la mesaj. Mecanismul de viralizare intenționat funcționează în ambele direcții. Eu cred că există șanse mai mari de a-i mobiliza pe cei care iau orice peste picior, decât pe indeciși sau cei ostili ideii de vaccinare”.