Surditatea a fost asociată statistic cu creşterea riscului suicidar

În Franța, cinci milioane de oameni au deficiențe de auz, viața lor având de suferit. În afara dificultăților de comunicare și a actelor violență la care sunt supuse, persoanele cu deficiențe de auz se confruntă și cu multe alte dificultăți. Conform unui barometru de sănătate, gândurile de sinucidere sunt de cinci ori mai frecvente la persoanele cu această categorie de handicap decât la populația generală.

De asemenea, tentativele de suicid sunt foarte frecvente, mai precis de trei ori mai mari pentru bărbați și de două ori mai mari pentru femei decât la persoanele care nu suferă de tulburări de auz. În rândul populaței generale, gândurile suicidare sunt mai frecvente la femei.

„Putem formula ipoteza dacă nu cumva gena asociată cu tulburările auditive, precum și oboseala legată de dificultățile de comunicare la ambele sexe sunt atât de importante încât ar permite explicarea în parte a absenței diferențelor între bărbați și femei în ceea ce privește ideile suicidare existentă în rândurile populației generale”, se afirmă în „Bulletin Epidémiologique Hebdomadaire”.

Motivele care explică această stare de rău sunt multe, însă toate se referă la handicapul în sine: oboseala legată de comunicare, limitarea activității determinată de handicap și abuzurile emoționale la care sunt supuse persoanele cu deficiențe de auz. Deficitul de comunicare duce la un sentiment de izolare privit ca o excludere, notează pourquoidocteur.fr.

Alte articole

Categoria de români căreia i se va mări cu 50% contribuția la sănătate, de la 1 ianuarie 2026

Ion Iliescu, în stare critică. Starea fostul președinte al României s-a deteriorat dramatic, organele au început să cedeze!

Pentru a lupta împotriva acestei ostracizări a unor categorii de populație, de la cea mai fragedă vârstă, un program de depistare neonatală a surdității permanente a fost lansat în noiembrie 2014 în Franța. Așa cum a subliniat Genevieve Gueydan, director general al Fondului Național de Solidaritate, accesul la comunicare și la un limbaj destinat comunicării trebuie să rămână pilonul acestui proiect educațional, mai notează publicația citată.

Citeşte şi Cum îţi afectează luna plină sănătatea