UPDATE:

Mai mulţi consultanţi din Bucureşti care au sprijinit firmele să îşi realizeze proiectele în aşa fel încât să fie eligibile îşi luau informaţiile de la cei care aveau acces în platforma. Este vorba despre ministrul Claudiu Năsui şi Paul Ene, liderul USR Sector 4, au confirmat surse apropiate subiectului pentru România TV.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Sondaj INSCOP – 60% dintre români cred că România a ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

Suspiciuni de fraudă cu peste 500 MILIOANE de euro, bani europeni pentru IMM-uri. Dintre cele 531 de proiecte aprobate spre finanțare, 353 au fost depuse în ultimele două zile de la finalul perioadei de înscriere pentru regiunea Bucureşti-Ilfov. Este vorba despre cele mai multe cu punctaj maxim.

Ceea ce a generat suspiciuni a fost procentul de cofinanţare, considerat cel mai important criteriu de departajare – 50-60%. Pentru că a existat un număr mare de solicitaţi, au fost aplicate criterii de departajare. În aceste condiţii, au fost luate în considerare procentul de confinanţare, cifra de afaceri şi momentul înscrierii.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, ar fi beneficiat chiar de cont de administrator pe platforma gestionată de STS, la scurt timp după ce şi-a preluat mandatul, cu toate că directorii şi şefii de agenţii sunt în mod normal administratori.

Ministerul Economiei, condus de Claudiu Năsui (USR), a făcut publice marţi listele firmelor care au aplicat pentru Măsura 3 – „Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor”.

Nu mai puţin de 27.736 firme au aplicat, în speranţa că vor obţine până la 200.000 de euro, bani europeni. Conform procedurii, admiterea la finanţare s-a făcut în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la evaluarea planurilor de investiţii. În cazul punctajelor egale, departajarea s-a făcut în funcţie de procentul valoarea cifrei de afaceri, ordinea înscrierii în aplicaţie, precum şi procentul cofinanţării, mai exact suma pe care fiecare firmă este dispusă să o pună la dispoziţie pentru a obţine finanţarea europeană, după cum a anunţat Ministerul Economiei despre granturile acordate IMM-urilor.

Programul s-a lansat pe 4 decembrie 2020, ora 10.00, iar termenul final pentru înscrieri a fost 29 ianuarie 2021, ora 20.00. În schimb, pe 28 ianuarie, Ministerul Economiei a anunţat că va limita „accesul la datele aplicațiilor aferente Măsurii 3, pentru toate persoanele implicate în procesul de analiză și evaluare, până la finalizarea înscrierilor”.

Suspiciuni de fraudă cu peste 500 MILIOANE de euro, bani europeni pentru IMM-uri. Explicaţia ministrului Claudiu Năsui

Ministrul Claudiu Năsui a negat că a avut acces la platformă, însă a recunoscut că au existat „parteneri externi Ministerului, cum ar fi băncile partenere” care au putut să o acceseze.

„Ne așteptam să vină multe solicitări în ultima sută de metri pentru că măsura este bazată pe un punctaj și nu pe criteriul de primul venit primul servit. Foarte multe solicitări au punctaj maxim pentru că aplicanții puteau vedea în aplicație care le este punctajul. Astfel puteau să își regleze solicitările în așa fel încât să ajungă la punctajul maxim.

Singurele aplicații care pot trezi suspiciuni sunt aplicațiile venite pe ultima sută de metri cu procente de cofinanțare aproape de limita de cofinanțare dar deasupra liniei. Iar asta pentru că la punctaj egal diferența o făcea cofinanțarea. Nu am niciun indiciu că angajați ai ministerului ar fi dat vreo informație în exterior.

Ce am aflat, însă, este că a existat acces la datele din platformă inclusiv pentru parteneri externi ministerului, cum ar fi băncile partenere. Imediat ce am aflat lucrul acesta, am cerut oprirea accesului. Nu s-a putut face din minister, ci trebuia de la STS, care administrează platforma. În aceeași zi am dat și un comunicat de presă în care am făcut public toate acestea. De asemenea, în fiecare săptămână am anunțat statusul măsurilor 1, 2 și 3. Am luat toate măsurile de transparență și vom continua să facem la fel”, a declarat Claudiu Năsui, ministrul Economiei, pentru România TV.

Anchetă demarată de Guvern despre suspiciuni de fraudă cu peste 500 MILIOANE de euro, bani europeni pentru IMM-uri

Tot astăzi şi Hotnews a publicat un articol pe această temă, făcând dezvăluiri despre aceste suspiciuni de fraudă în care Claudiu Năsui i-a cerut premierului Florin Cîţu să declanşeze o anchetă în acest sens.

De altfel, ministrul Năsui a anunţat că se dezice de orice suspiciuni de fraudă.

Cel mai mare buget a fost alocat regiunii Bucureşti – Ilfov, mai exact 347.173.994 de lei. Aici, nu mai puţin de 3.130 de IMM-uri au aplicat pentru a obţine banii europeni, însă doar 530 dintre acestea au îndeplinit criteriile pentru a obţine. Cea mai mare sumă a fost de 967. 900 de lei şi de ea vor beneficia nu mai puţin de 187 de firme. Printre beneficiari se numără firma Romcolor 2000, specializată în coloranți şi aditivi pentru mase plastice sau firma medicului Andrei Laslău.

De asemenea, celebrul artist Pepe a obţinut 268.000 de lei, bani europeni, prin schema de granturi. Din informaţiile făcute publice de Ministerul Economiei reiese că firma cântărețului, PEPE LATIN MUSIC SRL, a fost de acord să acopere o cofinanţare de 60% din sumă.

Platforma de înscriere pentru programul IMM-urilor este gestionată de STS, iar la aceasta a avut acces chiar ministrul Economiei, Claudiu Năsui, ca administrator. De altfel, la acest portal a avut acces şi şi Paul Ene, preşedintele USR Sector 4, fără să aibă vreo calitate oficială în cadrul Ministerului Economiei, au declarat surse sub protecția anonimatului pentru România TV.

Citeşte şi: Claudiu Năsui i-a cerut lui Cîţu detaşarea la Ministerul Economiei a unei persoane acuzate de colaborare cu Securitatea

Din documentele studiate de România TV reiese că nu mai puţin de 353 de firme s-au înregistrat pe platforma STS, în ultimele două zile, până la finalizarea înscrierilor. Pe 28 ianuarie, în penultima zi de înscrieri, s-au înscris nu mai puţin de 94 de firme.

De asemenea, 259 de firme, adică aproape 10% din cele acceptate, s-au înscris pentru a obţine granturi în ultima zi.

Suspiciuni de fraudă la Ministerul Economiei cu granturile pentru IMM-uri! Cum a fost alocat bugetul

Bugetul, fără componenta de contribuție proprie, alocat pe cele opt Regiuni de dezvoltare este:

a) Bugetul alocat pentru Regiunea București – Ilfov este în valoare totală de 347.173.994 lei;

b) Bugetul alocat pentru Regiunea Centru este în valoare totală de 271.883.528 lei;

c) Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Vest este în valoare totală de 281.916.856 lei;

d) Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Est este în valoare totală de 292.343.648 lei;

e) Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Vest este în valoare totală de 235.488.120 lei;

f) Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Est este în valoare totală de 344.477.610 lei;

g) Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Muntenia este în valoare totală de 309.656.058 lei;

h) Bugetul alocat pentru Regiunea Vest este în valoare totală de 231.553.481 lei.

Cine beneficiază de fondurile pentru IMM-uri

(2) Lista domeniilor de activitate eligibile este prevăzută la anexa nr. 3 la ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19.
(3) Domeniile de investiții incluse la finanțare prevăzute la alin. (1) pot să fie complementare cu investițiile finanțate din Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.
(4) Granturile pentru investiții se acordă IMM-urilor, pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat.
(5) Granturile pentru investiții prevăzute la art. 17 se acordă beneficiarilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au avut activitate curentă/operațională desfășurată de minimum un an înaintea depunerii cererii de finanțare;
b) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în unul din exercițiile financiare din ultimii 2 ani înainte de depunerea cererii de finanțare;
c) se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfășurarea activității operaționale/curente pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;
d) realizează minimum 50% din valoarea veniturilor planificate în cadrul planului de investiții, (anexa 1) în primii 2 ani de durabilitate, iar diferența până la sfârșitul perioadei de durabilitate, respectiv anul al treilea;
e) dispun de cofinanțare proprie a proiectului în procent de minimum 15% din valoarea proiectului de investiții solicitat pentru finanțare pentru implementarea în regiunile mai puțin dezvoltate, iar pentru locația implementării în regiunea București-Ilfov, de minimum 30% din valoarea proiectului solicitat la finanțare;
f) se angajează să prezinte dovezi privind rezonabilitatea costurilor pentru investițiile pentru care se solicită ajutor de stat.
g) nu erau în dificultate la 31 decembrie 2019;
h) nu depăşesc plafonul de 800.000,00 Euro;
(6) Verificarea încadrării beneficiarului în categoria IMM se realizează, pe bază de eșantion, de către MEEMA/AIMMAIPE după depunerea cererii de finanțare și încheierea contractelor de finanțare, cu condiția recuperării sprijinului din fonduri externe nerambursabile dacă beneficiarul nu se încadrează în categoria de IMM la data depunerii cererii de finanțare.

Care sunt condiţiile şi la ce pot fi folosiţi banii

Beneficiarii de granturi pentru investiții pot utiliza granturile pentru investiții alocate din fonduri externe nerambursabile, pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat, pentru finanțarea următoarelor categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli cu realizarea/achiziția construcțiilor, achiziția de echipamente, inclusiv IT C, tehnologii software, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, achiziția de terenuri în limita a 10% din valoarea eligibilă a proiectului, cheltuieli cu consultanța și proiectarea, managementul de proiect, asistența tehnică, dirigenția de șantier, cheltuieli de sistematizare și amenajare teritorială a terenurilor, cheltuieli de mediu, cheltuieli cu racordarea la utilități, cheltuieli privind accesibilitatea, cheltuieli de promovare, participare la târguri, evenimente, conferințe, cheltuieli privind studiile, cheltuieli privind drepturile de proprietate intelectuală, active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse, software necesar desfășurării activității, precum și orice alte categorii de cheltuieli care sunt în legătură cu proiectul de investiții care face obiectul contractului de finanțare;
b) cheltuieli pentru realizarea de depozite de echipamente medicale, medicamente, materiale sanitare destinate intervenției pentru situații de urgență;
c) cheltuieli cu achiziția de echipamente, inclusiv echipamente IT C, tehnologii software, tehnologii, utilaje, instalații, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe pentru unitățile de producție/prestări servicii existente, precum și active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse, software necesar desfășurării activității.
(2) Pentru înființarea, extinderea, modernizarea/reabilitarea unităților de producție/servicii noi și/sau existente sunt eligibile categoriile de cheltuieli prevăzute la alin. (1) lit. a) și c).
(3) Dacă un proiect de investiții depus de beneficiari include atât reabilitarea/modernizarea unităților de producție/servicii existente, cât și extinderea unităților de producție/servicii, categoriile de cheltuieli eligibile sunt prevăzute la alin (1) lit. a) și c).
(4) Beneficiarii de granturi pentru investiții productive din domeniul serviciilor de transport pot utiliza fonduri externe nerambursabile și pentru finanțarea următoarelor categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli cu reabilitarea/modernizarea/extinderea și/sau realizarea unor depouri pentru mijloacele de transport din dotare sau pentru cele care urmează a se achiziționa;
b) cheltuieli cu achiziția de mijloace de transport pentru transport persoane și mărfuri necesare pentru desfășurarea activităților de transport, cu excepția mijloacelor de transport în regim de taxi sau a celor care sunt destinate activităților administrative ale operatorului economic ori activităților de transport în interes propriu al acestora;
c) cheltuieli privind dotarea mijloacelor de transport existente cu echipamente și tehnologii care conduc la îmbunătățirea confortului/calității serviciilor de transport persoane și mărfuri prestate.