Suspiciuni de FALS în dosarul lui Nicuşor Constantinescu: Semnătura medicului diferă de cea de pe alte acte

„Există serioase îndoieli atât cu privire la autenticitatea unui astfel de înscris, cât şi la veridicitatea afirmaţiilor din cuprinsul acestuia. O astfel de scrisoare medicală reprezintă, în opinia judecătorului, un înscris ce a fost făcut pro causa, în condiţiile în care la data de ….2014, s-a înregistrat la dosarul cauzei sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la propunerea de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu măsura arestării preventive, iar la dosarul cauzei nu există alte înscrisuri care să ateste starea de sănătate a inculpatului de la sfârşitul lunii …2014 şi până în prezent. Menţiunile din înscrisul de mai sus nu par credibile şi în contextul în care normele de deontologie profesională impun oricărui medic să consemneze ceea ce constată prin propriile simţuri”, se arată în motivarea instanţei, potrivit replicaonline.ro.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti apreciază că Nicuşor Constantinescu poate fi tratat şi în sistemul sanitar din România, sub pază: „Fără a nega gravitatea bolii de care suferă inculpatul, aspect atestat de înscrisuri medicale, totuşi judecătorul remarcă că aceasta nu se reflectă asupra individualizării măsurii preventive, inculpatul având de altfel posibilitatea de a primi îngrijiri inclusiv în reţeaua publică de sănătate, sub pază, dacă situaţia o va impune, potrivit dispoziţiilor art. 240 C.p.p”.

„Menţiunile din înscris nu par credibile şi în contextul în care normele de deontologie profesională impun oricărui medic să consemneze ceea ce constată prin propriile simţuri. În aceste condiţii, se remarcă faptul că nu există pentru această perioadă vreun înscris care să emane de la medic, prin care să se constatate „ex proprii sensibus” evoluţia nefavorabilă pe care o acuza inculpatul, imposibilitatea de deplasare a inculpatului ori vreun înscris oficial prin care să se stabilească un tratament, un interval de timp al acestuia şi eventual o dată limită pentru efectuarea controlului”, mai arată judecătorii.

Mai mult, nici măcar scrisoarea medicală de la un alt medic nu clarifică, în opinia instanţei, aspectele privind evoluţia stării de sănătate a lui preşedintelui CJ Constanţa, întrucât formularea „este vagă, imprecisă”.

De asemenea, magistraţii nu au luat în considerare fotografiile în care apare Nicuşor Constantinescu, întrucât „au un caracter incert atât în privinţa locului unde au fost făcute, cât şi a datei”, şi nu pot demonstra stadiul stării de sănătate a preşedintelui CJ Constanţa.

Judecătorii mai notează că nu s-a demonstrat faptul că Nicuşor Constantinescu nu se poate deplasa şi nu s-a făcut nici dovada necesităţii ca el să rămână pe teritoriul SUA în vederea efectuării unui eventual tratament medical.

„Pe cale de consecinţă, judecătorul de cameră preliminară apreciază că la acest moment prezintă caracter de incertitudine dacă inculpatul va trebui sau nu să urmeze anumite proceduri specifice bolii de care suferă, precum şi dacă acestea s-ar putea realiza sau nu în afara ţării, susţinerile apărării nefiind dovedite”, este o altă concluzie a instanţei.

În consecinţă, magistraţii consideră că preşedintele CJ Constanţa a încălcat cu rea-credinţă obligaţia de a nu părăsi ţara, precum şi celelalte obligaţii impuse de Tribunalul Bucureşti, astfel încât pe numele lui a fost emis un mandat de arestare preventivă.

„Reaua-credinţă de care a dat dovadă inculpatul în încălcarea obligaţiilor impuse în sarcina sa reiese, fără îndoială, din atitudinea acestuia, inculpatul nefăcând nimic altceva decât să sfideze constant organele judiciare, înţelegând să încalce în mod flagrant obligaţiile impuse în sarcina sa, fără nicio justificare”, se mai spune în motivare.

Tribunalul Bucureşti a admis cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. Decizia nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis cererea procurorilor anticorupţie de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu cea a arestării preventive determinată de faptul că Nicuşor Constantinescu nu s-a întors din SUA la termenul stabilit de judecători. Preşedintele CJ Constanţa se află la tratament în SUA, după ce a fost operat de cancer la prostată.

Mai mult, Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, a fost dat în urmărire naţională, după ce Tribunalul Bucureşti a decis înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Anterior, la instanţă fusese depusă o scrisoare a medicului care l-a îngrijit pe Nicuşor Constantinescu în SUA. Scrisoarea medicală arăta că Nicuşor Constantinescu are nevoie de îngrijiri de specialitate, în caz contrar evoluţia sa post operatorie riscând să fie una problematică.

Mohamad E. Allaf, doctor la Institutul urologic James Buchanan Brady, Universitatea John Hopkins, afirmă că l-a tratat pe Nicuşor Constantinescu la spitalul John Hopkins, unde este internat preşedintele CJ, diagnosticat cu cancer agresiv de prostată.

Acesta afirmă că Nicuşor Constantinescu s-a simţit, iniţial, bine după operaţie, dar apoi au apărut complicaţii.

„Inițial, pacientul s-a simțit bine, dar din păcate a suferit o pierdere anastomotică vezico-ureterală pe lângă un limfocel, necesitând amplasarea prelungită a două catetere. Cateterul urinar a fost scos în data de 15 mai, iar cateterul abdominal (limfocel) este încă montat așteptându-se resorbirea lichidului limfatic. Așa cum era de așteptat, pacientul se confruntă în prezent cu incontinența urinară care este normală după prostatectomie radicală și poate avea o evoluție imprevizibilă a recuperării. Majoritatea bărbaților își vor recăpăta controlul urinar la 6 luni după operație, în vreme ce în cazul altora poate dura mai mult. Din păcate, câțiva pacienți nu-și vor recăpăta niciodată controlul urinar complet. Dl. Constantinescu a fost internat în spital pentru intervenția chirurgicală în aprilie și a fost internat din nou de două ori necesitând introducerea drenei abdominale după ce tomografia computerizată a confirmat formarea unui limfocel așa cum s-a arătat mai sus. De asemenea, dânsului i-au fost administrate antibiotice pentru o infecție și a necesitat îngrijire medicală intensivă perioperatorie. Cateterul abdominal a fost introdus în data de 3 mai 2014 și va fi scos când drenajul scade sub 50 ml la 24 de ore. În prezent, drenajul este de aproximativ 100 ml la 24 de ore”, afirmă medicul în documentul obţinut de România TV.

DNA cere ARESTAREA lui Nicuşor Constantinescu pentru că nu s-a întors din SUA

De asemenea, medicul afirmă că se recomandă ca pacientul să fie supus radioterapiei. Mai mult, el avertizează că o întreruperea a tratamentului ar compromite major starea de sănătate a preşedintelui CJ.

“O întrerupere în acest moment a îngrijirii medicale a domnului Constantinescu ar compromite major starea sa de sănătate și poate anula progresul pe care l-a făcut în recuperarea sa și a stadiului oncologic. Dacă aveți întrebări, vă rog să nu ezitați să mi le adresați”, încheie medicul de la spitalul american.