„Scopul acţiunii de la Cluj-Napoca este de a arăta că există şi comunităţi normale în Ardeal, în care criteriile etnice, că eşti român, maghiar sau rom, nu funcţionează. Clujul e o comunitate în care trăim împreună români şi maghiari fără probleme. Ceea ce s-a întâmplat la Valea Uzului a fost o provocare pe care o leg de rezultatul alegerilor pentru PE”, a spus iniţiatorul acţiunii, Cornel Vîlcu.

Directorul Teatrului Naţional din Târgu Mureş, Gasparik Attila, a spus, la rândul său, că ideea de a se aduna împreună români şi maghiari este bună.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

O femeie de 69 de ani a fost tâlhărită, în autobuz, de un ...

Care este diferența între „a se consuma până la….” ...

„Sunt sigur că noi suntem majoritatea în ţara asta. Unii trăiesc foarte bine din învrăjbire. E foarte bine că în fostul oraş al lui Funar se dau astfel de semnale”, a spus Gasparik.

Participanţii la manifestare, români şi maghiari, s-au adunat în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, având asupra lor afişe cu mesaje în română şi în maghiară, precum: „Harghita, Covasna, pământ omenesc”, „Solidaritate împotriva şovinismului”, „Sunt român, nu-s nimănui stăpân, stau liber printre oameni liberi”, „Fără manipulare, fără ură”.

Cimitirul eroilor de la Valea Uzului se află în centrul unei dispute între autorităţile din comuna Sânmartin judeţul Harghita şi liderii UDMR, pe de o parte, şi autorităţile din Dărmăneşti judeţul Bacău, pe de altă parte.

Acest cimitir al eroilor, cel mai mare din judeţul Harghita, adăposteşte rămăşiţele pământeşti a peste 1.300 de militari decedaţi în Primul şi al Doilea Război Mondial, din mai multe ţări.

Autorităţile locale din oraşul Dărmăneşti, judeţul Bacău, au decis să ridice în incintă mai multe cruci în memoria soldaţilor români căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial şi un monument pentru eroii care şi-au dat viaţa acolo, indiferent de naţionalitate, dar autorităţile din Sânmartin şi liderii UDMR susţin că demersul este ilegal, întrucât cimitirul se află în domeniul public al comunei harghitene, iar crucile ar fi amplasate pe locul unor potenţiale morminte nedescoperite ale soldaţilor maghiari.