Swoboda: Problema romilor nu trebuie folosită pentru a bloca accesul României la Schengen

Swoboda a precizat, la RFI, că Executivul de la Bruxelles consideră că România este pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen, iar statele membre nu au de ce să pună la îndoială acest fapt.

„Nu ţine de state individuale să pună asta (aderarea României la Schengen – n.r.) la îndoială. E foarte nefericit să faci legătura între problemele romilor şi problemele României în general”, a spus Hannes Swoboda.

Totodată, el a criticat declaraţiile critice din Franţa la adresa României.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ar fi bine pentru un ministru francez să apară mai puţin în public şi să ţină mai puţine discursuri şi să ajute România să obţină mai mulţi bani şi mai multe soluţii practice pentru integrare. Problema romilor nu trebuie folosită pentru a bloca intrarea României în Spaţiul Schengen”, a punctat liderul socialiştilor din Parlamentul European.

Alte articole

EXCLUSIV Petre Roman critică măsurile de austeritate ale premierului Ilie Bolojan: „Politica de reformă nu a fost politică de reformă, a fost vorba numai de tăieri”

Elena Udrea, o mamă împlinită! Premiul câștigat de fiica fostei ministre la un concurs internațional: „Ne-a făcut din nou niște părinți atât de fericiți”

Europarlamentarul austriac a precizat că va merge în săptămânile ce urmează în Franţa pentru a pleda pentru sprijinirea României în procesul de aderare la Schengen.

„Noi suntem pentru aderarea României la Spaţiul Schengen (…). Eu voi merge în Franţa în săptămânile următoare şi vom spune foarte clar că Europa trebuie să sprijine aderarea României la Schengen şi că trebuie găsită o soluţie europeană, în cooperare cu autorităţile franceze şi române, cu ajutorul fondurilor europene, să se facă mai mult” pentru integrarea romilor, a subliniat Swoboda.

Politicienii francezi au avut în ultimul timp o serie de declaraţii privind problema romilor şi aderarea României la Schengen.

Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat recent în Adunarea Naţională, răspunzând unei întrebări adresate de Gilbert Collard, că Guvernul consideră că „nu sunt îndeplinite condiţiile pentru ca România să se integreze în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014”, relatează postul Europe1.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului francez, Najat Vallaud-Belkacem, a declarat, la 26 septembrie, pentru postul de radio RMC că „nu sunt întrunite condiţiile” pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

„Credem că nu sunt întrunite condiţiile (pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen) şi nu suntem singurii (care cred acest lucru)”, a declarat Najat Vallaud-Belkacem.

Potrivit site-ului publicaţiei Journal du Dimanche, Olanda, Italia şi Spania refuză, de asemenea, intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

În replică, Ministerul Afacerilor Externe a reamintit că România a îndeplinit condiţiile de aderare, „fapt confirmat de toate statele membre ale UE în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Interne şi Justiţie din iunie 2011, care a concluzionat asupra finalizării procesului de evaluare Schengen a gradului de pregătire a României (şi a Bulgariei) în vederea punerii în aplicare a tuturor dispoziţiilor acquis-ului Schengen”.

Autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă ca Franţa, partener tradiţional şi strategic al României, „să acţioneze atât în spiritul relaţiei bilaterale substanţiale, cât şi în contextul recunoaşterii finalizării procesului de evaluare şi a îndeplinirii criteriilor privind aderarea” la Schengen.

România şi Bulgaria urmează ca, după o perioadă de tranziţie de şapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), să adere la spaţiul Schengen, înăuntrul căruia sunt eliminate controalele la frontieră între state membre.

Însă problema migrării, în special a membrilor etniei rome, se află în centrul unei polemici dure în Franţa, înaintea alegerilor municipale şi europene.

Aderarea celor două state membre UE la spaţiul Schengen a fost respinsă de Consiliul miniştrilor europeni în septembrie 2011, la solicitarea Finlandei şi Olandei, care denunţau corupţia şi lipsa unor acţiuni concrete împotriva crimei organizate la Bucureşti şi, respectiv, Sofia.